Fostul ministru al Muncii, deputatul PSD Marius-Constantin Budăi, a lansat un atac vehement la adresa premierului Ilie Bolojan, după comentariile acestuia legate de nivelul taxelor din România în comparație cu cele din restul Europei. Declarațiile lui Bolojan, fost secretar general al PNL și considerat un politician cu viziuni liberale, au fost interpretate de anumite grupuri politice și economice drept o critică dură la adresa fiscalității din România, dar și o invitație la reforme structurale.
Criticile premierului Bolojan au fost formulate într-un context în care acesta a afirmat recent că România trebuie să adopte politici fiscale mai eficiente și să țină cont de realitățile europene pentru a stimula economia și investițiile. În discursul său, Bolojan a comparat nivelul taxelor din România cu alte țări, afirmând că „dacă vrem să atingem nivelurile de competitivitate ale altor state europene, trebuie să fim mai flexibili și mai diplomați în gestionarea fiscalității”.
Imediat după aceste declarații, Marius-Constantin Budăi nu a rămas dator și a lansat un atac dur la adresa premierului, acuzându-l de menținerea unei poziții „prăfuite și demagogice”. Într-o declarație pentru presă, fostul ministru al Muncii a spus: „Nu putem să vorbim de competitivitate dacă uităm de oamenii care plătesc taxele și contribuie la bugetul țării. Declarațiile domnului Bolojan sunt naivitate sau, mai grav, o încercare de a ascunde realitatea dură: vorbim de o țară în care taxele sunt unele dintre cele mai mari din Europa pentru populație”.
Fondul de comentarii al PSD și al celor din opoziție a fost sprijinit și de o serie de indicatori economici care arată că România încă resimte efectele unui sistem fiscal relativ rigid comparativ cu alte state europene. În ultimii ani, nivelul de colectare fiscală a fost un subiect de dezbatere, iar opinia criticilor este că măsurile promovate de Guvern fie nu au fost suficiente, fie nu au vizat reforme structurale pentru reducerea poverii fiscale asupra cetățenilor și companiilor.
Contextul politic și economic
Este important de menționat că declarațiile premierului Bolojan au fost făcute într-un moment de incertitudine economică, în plină criză post-pandemică și cu tendința de a atrage interesul investitorilor pe plan european. Bolojan, fost primar al Oradei și cunoscut pentru abordarea sa pragmatică, a fost numit premier în noiembrie 2022, în ciuda opoziției din partea stângii, ca parte a unui guvern de uniune națională destinat să adreseze problemele structurale ale țării.
Drept răspuns, Marius-Budăi a amintit de poziția sa de fost ministru al Muncii, unde a încercat să susțină politici sociale care să protejeze clasele vulnerabile și să stimuleze creșterea economică. În viziunea sa, orice propunere de reducere a taxelor trebuie să fie însoțită de măsuri concrete pentru a nu afecta sistemul social și bugetul național.
Lupta discursurilor dintre cele două personalități reflectă tensiunile din politica românească, unde speculațiile privind direcția fiscală a țării și perspectivele economice devin tot mai acide. În timp ce premierul Bolojan își exprimă dorința de a aduce România pe o cale mai flexibilă și competitivă, opozanții săi acuză că astfel de declarații pot fi doar vorbe goale dacă nu vor fi urmate de măsuri concrete pentru combaterea poverii fiscale.
Deocamdată, discuțiile se intensifică pe fondul întreținerii unui climat de incertitudine economică, dar și pentru influențarea opiniei publice în perspectiva alegerilor. În timp ce unii consideră că România are nevoie de reforme reale, alții atrag atenția asupra riscurilor unei politici fiscale care ar putea să afecteze în mod negativ veniturile bugetare și sistemul social.
Perspectivele pentru următoarea perioadă indică o continuare a dezbaterii aprinse pe tema fiscalității, în condițiile în care guvernul pare dispus să mențină o politică de stimulare economică, în timp ce anumite forțe politice cer reforme mai riguroase cu impact social semnificativ. În acest context, declarațiile recente ale premierului și ale fostului ministru al Muncii vor fi cu siguranță subiect de discuție în dezbaterile politice și economice următoare.
