Perioadele de liniște atmosferică accelerează albirea coralilor din Marea Barieră de Corali
Transformările climatice continuă să fie printre cei mai vehemenți agresori ai ecosistemelor marine, iar cea mai recentă descoperire confirmă, din nou, cât de fragilă devine această resursă inestimabilă. Un nou studiu, publicat recent, arată că perioadele de vreme calmă, când vântul aproape că lipsește, pot avea un efect devastator asupra coralilor din cea mai mare sistem de recife de corali de pe planetă: Marea Barieră de Corali din Australia.
Liniștea atmosferică și impactul asupra coralilor
Cercetările întinse pe aproape trei decenii au scos la iveală o corelație alarmantă. În timpul perioadelor de „zile de acalmie”, când vânturile slabe sau inexistente țin apa relativ liniștită, coralilor le lipsește un factor esențial pentru menținerea sănătății: curentul și circulația de apă. Aceste condiții favorizează, potrivit experților, albirea în masă a coralilor, proces în care fragilul ecosistem devine mai vulnerabil la distrugere și boală.
„Perioadele de acalmie, deși pot părea perioade de odihnă pentru mediul marin, conduc de fapt la acumularea unor factori nocivi pentru corali”, explică unul dintre cercetători. În lipsa vântului, apa caldă, încălzită de razele soarelui, rămâne blocată peste recif, favorizând creșterea algelor oportuniste și perturbând echilibrul delicat al ecosistemului coralier. Acest dezechilibru duce, în cele din urmă, la albirea coralilor, un semn clar de stres și, dacă manifestarea persistă, de moarte inevitabilă.
Impactul asupra biodiversității și eforturile de protecție
Specialiștii atrag atenția că această dinamică nu afectează doar coralii, ci întregul lanț trofic al zonei, inclusiv peștii, mamiferele marine și alte specii protejate, care depind de recifele de corali pentru hrană, adăpost și reproducere. În condițiile în care temperaturile oceanelor continuă să crească din cauza schimbărilor climatice, frecvența și intensitatea episoadelor de acalmie ar putea crește, înrăutățind și mai mult situația.
Hidrologii, ecologiștii și factorii decizionali din Australia încearcă deja să găsească soluții pentru reducerea impactului acestor fenomene naturale. În același timp, activitățile umane, precum poluarea, pescuitul intensiv și urbanizarea accelerată, contribuie la vulnerabilitatea generală a recifelor, amplificând efectele acestor perioade de liniște atmosferică.
Ce urmează pentru Marea Barieră de Corali?
Rezultatele studiului adaugă încă un motiv pentru urgența protejării și conservării ecosistemului coralier australian. Pe măsură ce clima continuă să se schimbe, astfel de fenomene naturale devin tot mai frecvente și mai intense, iar riscul ca reciful de coral să fie iremediabil afectat devine real.
În ciuda acestor provocări, comunitățile științifice și organismele internaționale nu renunță la eforturile de salvare a recifului. Cercetări și proiecte de restaurare, campanii de conștientizare și politici de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt parte din strategia pe termen lung. Cu toate acestea, se impune o acțiune imediată și coordonată pentru a preveni un dezastru ecologic iminent, care nu afectează doar Australia, ci întreaga planetă, având în vedere importanța globală a recifului de corali.
Astfel, acest studiu nu adaugă doar date științifice, ci și un apel la responsabilitate. Dacă nu se vor lua măsuri concrete pentru a limita frecvența și severitatea acestor fenomene de acalmie, ecosistemele marine, simboluri ale biodiversității planetare, riscă, pe termen lung, să cadă victime ale propriului dezechilibru, slugărnicie în fața forței naturii și nesăbuință umană.
