Executivii din România devin tot mai reticenți în fața perspectivei de creștere economică, evidențiind o prudență în creștere în contextul incertitudinii globale. Potrivit celui mai recent raport PwC CEO Survey 2026, doar o pătrime dintre liderii de companii locali anticipează o creștere a afacerilor lor în următorul an, în cel mai slab rezultat din ultimii cinci ani.
Un semn clar al anxietății din mediul de afaceri este accentuarea barierelor percepute pentru dezvoltare. Instabilitatea pieței globale, presiunile asupra cererii interne și incertitudinile fiscale sunt factori care contribuie la această reticență, reflectată în datele din raportul PwC. În timp ce câțiva ani în urmă, optimismul liderilor era mai pronunțat, acum se observă o tendință de precautie, în linie cu evoluția scenariului macroeconomic.
Vești albastre pentru economia românească
Este pentru prima dată după 2018 când procentul executivilor care se așteaptă la creșteri majore sau moderate scade sub pragul de 50%, marcând o schimbare de atitudine semnificativă față de anii anteriori. Statistica indică o diminuare nu doar a încrederii, ci și o așteptare mai puțin optimistă privind evoluția economică a țării. La nivel mondial, această tendință se resimte ca urmare a conflictelor internaționale, creșterii prețurilor și instabilității financiare, dar și a propriilor provocări interne, precum provocările din sectorul fiscal și legislativ.
Această atmosferă de incertitudine se resimte în planul strategic al companiilor, majoritatea liderilor preferând să păstreze rezerve mai mari și să amâne deciziile de investiții majore. Cu toate acestea, unii experți atrag atenția că această prudență poate limita oportunitățile de creștere și de inovare pe termen lung, ceea ce poate avea impact și asupra ocupației și veniturilor din economie.
Impactul asupra mediului de afaceri și a investițiilor
Cu doar 25% dintre liderii de companii românești încrezători în perspectivele lor de creștere, piața locală devine mai conservatoare. Această situație poate duce la încetinirea ritmului investițiilor și la o dificultate mai mare în atragerea capitalurilor străine, aspecte esențiale pentru relansarea economică a României. În plus, incertitudinea fiscală, persistând din cauza schimbărilor legislative frecvente și a interpretărilor varying ale normelor, contribuie la această stare de nesiguranță.
În același timp, majoritatea liderilor pin infrastructura, digitalizarea și resursele umane ca fiind cele mai importante priorități pentru menținerea competitivității afacerilor în următorii ani. Cu toate acestea, planurile lor sunt din ce în ce mai conservatoare, reflectând temerile legate de volatilitatea mediului economic.
Perspective și provocări viitoare
Contextul actual impune companiilor o gândire mai prudentă, dar și o adaptare rapidă la noile condiții. În cele din urmă, semnele din raportul PwC indică faptul că, pentru a contracara această tendință de reticență, Guvernul și autoritățile trebuie să implementeze reforme clare și stabile, pentru a reda încrederea mediului de afaceri.
Pentru moment, companiile din România așteaptă cu prudență, analizând riscurile și oportunitățile, în condițiile în care perspectiva economică rămâne incertă. Pe măsură ce evoluțiile geopolitice și fiscale continuă să modeleze peisajul economic, așteptările pentru următorii ani vor depinde în mare măsură de modul în care mediul politică, fiscal și legislativ va reuși să stabilească un cadru predictibil și favorabil investițiilor.
