Părinții din România adoptă diverse strategii pentru a asigura copiilor lor locuri la școli de top, inclusiv practici care perturbă integritatea sistemului de admitere și creează dezechilibre în distribuția elevilor. Aceste metode, unele mai discutabile decât altele, contribuie la supraîncărcarea anumitor unități de învățământ și afectează corectitudinea procesului de selecție.
Obținerea vizei de flotant, o metodă frecventă
Primul truc cel mai des întâlnit îl reprezintă obținerea vizei de flotant. Părinții își mută temporar domiciliul într-o zonă arondată unei școli mai bune, chiar dacă mutarea nu implică modificări reale în planul locuirii. În unele cazuri, aceeași familie poate încheia formalitatea fără ca elevul să schimbe efectiv locul de reședință. Astfel, șansele de admitere la instituțiile de elită cresc rapid, fiind vorba despre o strategie menită să îi plaseze pe copil în fața celorlalți candidați.
Această practică produce efecte directe asupra repartizării în școli și contribuie la creșterea aglomerației în unitățile de învățământ considerate performante, unde se înscriu elevi din întreaga țară, adesea pe seama unor zone mai defavorizate.
Documente pentru cerințe educaționale speciale și alte practici dubioase
Un alt mod frecvent utilizat este obținerea unor certificate care atestă necesitatea unor măsuri de sprijin pentru elevi. Aceste documente pot aduce avantajuri la admitere, precum timp suplimentar la probe, dar există suspiciuni că unele sunt obținute fără justificare reală. În acest context, unii părinți aleg varianta de a obține aceste certificate pentru copiii lor, chiar dacă situația nu ar justifica astfel de măsuri.
Mai mult, s-au înregistrat cazuri în care părinții au declarat apartenența la anumite etnii pentru a beneficia de locuri speciale alocate în licee. Aceste practici sunt extrem de sensibile și pot pune la încercare echitatea procesului educațional, fiind considerate forme de abuz sau de înșelăciune.
Toate aceste metode au consecințe serioase asupra sistemului de educație. În primul rând, ele contribuie la o distribuție inegală a elevilor, favorizând școlile de top și marginalizând cele mai puțin cotate sau mai departe de zonele centrale. În plus, pentru elevii care urmează regulile și respectă procedurile, aceste practici crează un sentiment de dezavantaj și frustrare în fața celor care beneficiază de „scurtături”.
Este de remarcat că elevii care nu au posibilitatea de a apela la astfel de practici se pot simți nepregătiți sau dezavantajați, iar percepția asupra corectitudinii procesului de admitere se deteriorează. Într-un sistem deja supus presiunilor, utilizarea acestor metode adâncește distorsiunile și complică eforturile pentru o justiție a repartizării.
După o perioadă de controverse, Ministerul Educației a anunțat într-un comunicat emis recent, la data de 15 aprilie 2023, că va intensifica controalele și va implementa măsuri pentru a preveni aceste practici, în încercarea de a asigura transparența și echitatea procesului de admitere în licee.
