Curtea de Conturi: 6,8 miliarde de lei pierduți la companiile de stat. Rata de recuperare incredibil de mică
Între 2018 și 2024, Curtea de Conturi a României a identificat o pierdere enormă de 6,8 miliarde de lei la diverse companii de stat și autorități publice, dar până acum au fost recuperați doar 0,09%, respectiv 6 milioane de lei. Aceste date alarmante ridică semne de întrebare cu privire la eficiența controlului financiar din România și la transparența cheltuielilor publice. Răspunsul recent de la Curtea de Conturi face parte dintr-un tablou sumbru al gestionării banului public.
În cadrul celor 529 de sesizări penale expediate către parchete, 12 cazuri sunt în prezent pe rol. Din păcate, majoritatea se confruntă cu dificultăți în obținerea unui verdict favorabil. Peste 50% dintre sesizări au fost clasate, iar aproape 50 de dosare au dispărut fără urmări, evidențiind o slabă coordonare între autorități în investigarea abuzurilor.
Explicații juridice și disfuncționalități sistemice
Avocatul Mario Bălulescu explică că Auditorii Curții de Conturi sunt obligați prin lege să sesizeze organelor de urmărire penală neregulile constatate. Totuși, în practica lor, faptele mai vechi de opt sau zece ani se confruntă cu problema prescripției, afectând astfel procesul de justiție. „Sesizările aveau sens doar ca act de conformitate instituțională, nu ca instrument real de tragere la răspundere,” subliniază avocatul, evidențiind ineficiența sistemului juridic.
Cazul Primăriei Găgești din Vaslui, în care un prejudiciu de 140.000 de lei a fost descoperit după 13 ani, dezvăluie seriozitatea acestei probleme. Dosarul a fost clasat anul trecut, semnalând astfel o lege a tăcerii care se extinde asupra abuzurilor administrative.
Între discrepanțe și procese întârziate
Parchetele par să fie la fel de nepregătite, iar unele dosare au suferit întârzieri considerabile. De exemplu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor a înregistrat abia în 2025 dosare aferente plângerilor Curții de Conturi trimise încă din 2019. Această întârziere ridică întrebări despre eficiența și funcționalitatea sistemului judiciar. „Aceasta arată o gravă disfuncționalitate, ce poate îmbrăca haina juridică a infracțiunii de neglijență în serviciu,” afirmă Bălulescu.
Primăria din Măstăcani, Galați, a fost de asemenea implicată în scandaluri financiare recente, cu un prejudiciu de 1.6 milioane de lei, doar că acestea datează din perioada 2013-2014. Aceleași practici de abuz au fost investigate și în trecut, dar fără rezultate notabile.
Exonerări legislative controversate
Un aspect care atrage atenția în acest peisaj complicat este decretarea a patru legi care exoneră angajații statului de returnarea fondurilor încasate nelegal. Aceste legi au fost adoptate pe fondul crizei economice și par să favorizeze impunitatea în rândul funcționarilor publici. „Legile subminează rolul Curții de Conturi, transformând-o într-un organ de semnalare fără consecințe reale,” explică Bălulescu.
Cabinetul a demonstrat astfel o tendință de a proteja angajații statului într-un act de autoîngrijire, mai degrabă decât de a îmbunătăți transparența și responsabilitatea. Această abordare preconizează o continua mișcare între lipsa de acțiune și protejarea intereselor funcționarilor, în detrimentul contribuabililor.
În absența unui răspuns ferm din partea Curții de Conturi și a autorităților competente, situația pare să rămână neschimbată. În aceste condiții, întrebarea rămâne: ce se va întâmpla cu cei 6,8 miliarde de lei pierduți, iar răspunsurile întârzie să apară.
