Conform Libertatea: Portul Giurgiulești devine punct strategic în sprijinul Ucrainei, susține Rusia
Un oficial rus susține că România, prin achiziționarea operatorului portului Giurgiulești, ar fi transformat acest hub logistic într-un punct strategic pentru sprijinirea Ucrainei. Alexandr Pilipson, numit de sursa originală „oficial rus”, a declarat că țara noastră este deja implicată în acordarea de sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Portul Giurgiulești, esențial pentru comerțul Republicii Moldova, prin care trece peste 70% din importurile și exporturile sale, a fost preluat de o companie românească. Bucureștiul a catalogat acest demers drept un pas către „reunificarea economică” și sprijinirea reconstrucției Ucrainei. Cu toate acestea, Pilipson a descris planurile drept „ambițioase și cu un viitor incert”.
Tema unirii moldo-române, contestată de oficialul rus
În cadrul unei declarații, același oficial rus a abordat și relația dintre România și Republica Moldova, afirmând că majoritatea cetățenilor moldoveni nu ar fi favorabili unirii. El a invocat datele ultimului recensământ din Republica Moldova, conform cărora 76,7% dintre cetățeni s-au declarat moldoveni, în timp ce doar 8,0% s-au declarat români. Potrivit spuselor sale, acest lucru nu necesită multe comentarii suplimentare. Oficialul rus a sugerat, de asemenea, că promovarea temei unirii în spațiul public moldovean ar face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova.
MAE acuză Rusia de propagandă stalinistă
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din România a reacționat rapid la afirmațiile oficialului rus, catalogându-le drept propagandă stalinistă. Purtătorul de cuvânt al MAE a declarat că orice oficial rus care comentează despre identitatea națională a altei țări se află într-o contradicție evidentă. „În timp ce promovează acest gen de propagandă stalinistă, Rusia este angajată într-un război brutal de cucerire”, a subliniat MAE, adăugând că Rusia omoară zilnic civili, în timp ce neagă suveranitatea și identitatea națională a unui vecin.
MAE a respins ferm orice afirmație venită de la Moscova pe aceste subiecte, amintind de politica de rusificare forțată promovată de Rusia țaristă și Uniunea Sovietică. Potrivit MAE, identitățile naționale și aspirațiile naționale nu mai corespund cerințelor Moscovei, nici în privința limbii, nici în privința deciziilor economice și a investițiilor. „Au trecut vremurile în care Moscova alegea pentru aceste națiuni, cu forța, sau le impunea ce să facă”, a concluzionat MAE, considerând că războiul și propaganda rusă sunt două fațete ale aceleiași dorințe de control a Moscovei.
Sursa: Libertatea
