Tensiuni globale crescute odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă

Sosirea lui Donald Trump la Casa Albă la începutul anului 2025 a stârnit un nou val de tensiuni geopolitice care reconfigurază harta lumii. Statele Unite, Rusia și China par să fi început un nou joc periculos, fiecare cu propriile reguli și strategii. În mijlocul acestui tumult, conflictele din Ucraina, Gaza și Sudan capătă o nouă intensitate, iar ordinea internațională stabilită după Al Doilea Război Mondial se clatină tot mai mult.

Strategii de putere ale marilor lideri

Trump a adus o abordare provocatoare pe scena internațională. Președintele american nu s-a ferit să utilizeze forța pentru a-și impune voința. Anul acesta, el a ordonat atacuri asupra navelor suspectate de implicare în traficul de droguri, acțiuni care au dus la pierderi de vieți omenești. De asemenea, a tăiat fondurile destinate organizațiilor internaționale de ajutor umanitar și a încercat să redefinească regulile comerțului.

„Trump crede că puterea trebuie utilizată fără restricții, considerând limitele legale drept constrângeri fictive”, afirmă Richard Gowan, director de program pentru Instituții și Afaceri Globale la International Crisis Group. Această viziune a dus la sancționarea judecătorilor de la Curtea Penală Internațională și la promovarea unor acorduri de pace care nu respectă cadrul internațional existent. În acest context, Trump a mers până la a propune transformarea Gazei într-o zonă fără palestinieni.

O Rusie în căutarea unei noi ordini

Pe de altă parte, președintele rus Vladimir Putin își continuă eforturile de a revitaliza un consens similar cu cel creat la Ialta în 1945. Într-o lume marcată de haos, Putin îndeamnă la crearea unei ordini multipolare, dar se confruntă cu noi provocări. Războiul din Ucraina a schimbat radical paradigmele de securitate.

Analiștii din Kremlin adoptă ceea ce se numește „Teoria Haosului”, care susține că nu există principii universale de justiție. Această viziune justifică militarizarea societății și acțiunile agresive, inclusiv bombardamentele asupra infrastructurii civile. „Rusia își dorește recunoașterea ca partener egal al SUA”, spune Gowan, evidențiind contradicțiile unei strategii care se bazează pe crearea de alianțe cu regimuri din întreaga lume.

China, rivalul tacit în spatele cortinei

În această lume în desfășurare, China încearcă să se prezinte ca un actor responsabil, promovând discursuri despre cooperare și multilateralism. Cu toate acestea, imaginea sa este umbrită de suspiciunea Occidentului, în special pe fondul tensiunilor comerciale.

Beijingul a adoptat o abordare prudentă, dar eficientă, încercând să valorifice criza globală în propriul avantaj. Cu legături strânse cu Rusia, dar și cu economii din Europa, China navighează printr-un peisaj complex, în care locația sa geostrategică o face un jucător esențial. Gowan subliniază că „China își dorește să fie percepută ca o putere adultă, capabilă să gestioneze provocările internaționale cu responsabilitate”.

Însă, această încercare de a se distanța de percepția negativă nu este ușor de realizat, având în vedere retorica sa ambivalentă cu privire la conflicte precum cel din Ucraina. Deși susține o poziție constructivă, Beijingul nu răspunde suficient apelurilor internaționale de a interveni pentru oprirea violențelor.

Într-o lume în care marile puteri își redefinește rolurile, ordinea internațională se află sub asediu. Este incert cum va evolua acest joc geostrategic, dar cert este că viitorul va depinde în mare măsură de modul în care şi acest trio de puteri va interacționa.