Consumul excesiv de social media în rândul copiilor și adolescenților este din ce în ce mai alarmant, atingând praguri de sănătate publică, după ce recent studiile au indicat că România se află în fruntea unei clasificări alarmante a 44 de țări. La nivel global, tot mai mulți tineri vulnerabili suferă de sevraj psihologic atunci când accesul la telefoane sau rețele sociale li se întrerupe, iar în România situația pare să fie cea mai gravă.
România, lider în sevrajul digital la tineri
Potrivit unor cercetări recente, în rândul copiilor cu vârste între 11 și 15 ani, consumul problematic de social media a depășit orice prag de normalitate. Pe planeta noastră, această cohortă a ajuns să manifeste reacții intense de stres și anxietate atunci când le este restricționat accesul la dispozitivele mobile. Ce este și mai alarmant, potrivit statisticilor, România deține primul loc în clasament, înregistrează un procent de 22% pentru copiii în sevraj digital, adică copii care suferă de anxietate și alte simptome psihologice severe în lipsa accesului la rețelele sociale.
Această situație nu este doar o consecință a unui stil de viață modern, ci o problemă de sănătate mentală, precum și de dezvoltare emoțională a acestor tineri. În plus, analiza evidențiază o tendință globală de creștere a problemelor psihologice în rândul copiilor, dar pericolul cel mai mare rămâne în cazul României, unde procentul este cu atât mai mare.
Impactul social media asupra sănătății mentale a tinerilor
Specialiștii avertizează că social media, dacă este utilizată excesiv sau fără control, devine un factor de risc major pentru dezvoltarea unor tulburări ca anxietatea, depresia sau chiar comportamente autovictimizante. Pentru aceste vârste fragile, timpul petrecut online poate înlocui interacțiunile sociale reale, dezvoltarea empatiei și însușirea unor abilități sociale sănătoase.
„Consumul problematic de social media în rândul copiilor și adolescenților de 11-15 ani a atins un prag de alertă”, a declarat pentru Edupedu.ro un expert în sănătate mintală, care subliniază importanța intervenției rapide. În condițiile în care peste 1 din 5 tineri români resimt sevraj psihologic atunci când nu au acces la telefon, această situație trebuie abordată ca o criză publică, nu doar ca o problemă individuală sau familială.
De ce este România atât de afectată și ce se poate face?
Factorii care explică această situație sunt complexi. În primul rând, infrastructura digitală extrem de accesibilă și cultura digitală precoce contribuie la creșterea consumului de social media. La polul opus, lipsa unor programe de educație digitală în școlile românești și insuficienta conștientizare asupra pericolelor reprezintă un alt obstacol.
De altfel, țara noastră a fost pentru mult timp codașa în implementarea unor politici eficiente pentru gestionarea riscurilor digitale la tineri. Experți în domeniu consideră că, dacă nu se vor lua măsuri imediate, riscul ca aceste probleme să devină și mai extinse este imens. Pentru mulți tineri, timpul petrecut în mediul online devine o punte de legătură cu realitatea, dar odată cu dependența, această legătură devine dezavantajată și dăunătoare sănătății lor mentale.
Perspectiva viitorului și măsurile necesare
Autoritățile și experții solicită o abordare multidisciplinară: educație digitală în școli, campanii de conștientizare pentru părinți, precum și dezvoltarea unor programe de intervenție rapidă pentru cei în criză. Este nevoie, de asemenea, de o strategiere clară a limitelor și de reguli ferme în privința folosirii gadgeturilor, pentru a preveni ca această problemă să degenereze într-un flagel ce va fi dificil de controlat în următorii ani.
Tensiunea creată de această dependență digitală se adaugă altor presiuni din societate, iar pentru cei mici, încă insuficient conștienți de riscuri, timpul petrecut în mediul online devine atât o punte de oportunitate, cât și o capcană.
Pe măsură ce cercetările continuă, iar autoritățile sunt tot mai conștiente de gravitatea situației, se pune întrebarea dacă în viitorul apropiat vom vedea măsuri concrete pentru limitarea efectelor negative ale consumului excesiv de social media asupra tinerilor români. În mod clar, urgentitatea acestei probleme devine prioritară, dacă dorim să protejăm sănătatea mentală a generației următoare.
