Lideri financiari globali, reuniți recent la Washington, au constatat limitele instrumentelor instituțiilor internaționale în atenuarea impactului conflictelor geopolitice tot mai frecvente. De asemenea, a reieșit că dependența tradițională de leadership-ul Statelor Unite pentru rezolvarea crizelor economice nu mai oferă certitudinea de odinioară.
Optimism fragil și tensiuni persistente
Participanții la întâlnirile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale au trecut rapid de la pesimism la un optimism moderat, alimentat de semnalele unei posibile redeschideri a Strâmtorii Ormuz de către Iran. Totuși, acest optimism a fost umbrit rapid de noile atacuri asupra navelor comerciale și de blocarea, din nou, a traficului maritim prin această rută crucială. Strâmtoarea Ormuz este vitală pentru transportul global de petrol, gaze naturale și alte materii prime.
FMI și Banca Mondială au promis finanțări de până la 150 de miliarde de dolari pentru statele în curs de dezvoltare, afectate de criza energetică globală. Totodată, au salutat reluarea cooperării cu guvernul interimar din Venezuela, după o pauză de șapte ani. Instituțiile au avertizat statele să evite stocarea excesivă de petrol și subvențiile costisitoare pentru combustibili, recunoscând totodată importanța evenimentelor geopolitice în modelarea economiei mondiale. „Unele dintre cele mai importante decizii pentru economia globală nu se iau aici. Cel mai important lucru pentru economia globală s-a întâmplat între Statele Unite și Iran”, a spus Josh Lipsky, director al programului de economie internațională la Atlantic Council.
Perspective economice revizuite
FMI a redus ușor prognoza de creștere economică globală pentru 2026 la 3,1% în scenariul său optimist, dar a avertizat asupra unui scenariu mai sumbru, cu o creștere de doar 2,5%. Nu este exclusă nici intrarea economiei globale în recesiune, în cazul unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu. Economia mondială abia începea să își revină după șocul tarifelor comerciale impuse de administrația Donald Trump, când războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran a generat o nouă criză energetică.
Miniștrii de Finanțe și reprezentanții băncilor centrale, prezenți la Washington, au subliniat că seria de șocuri globale, de la pandemia COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina până la conflictul din Orientul Mijlociu, demonstrează diminuarea rolului Statelor Unite ca principal stabilizator al ordinii economice internaționale. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a propus o inițiativă pentru coordonarea acțiunilor țărilor G20, FMI și Banca Mondială, în vederea asigurării aprovizionării globale cu îngrășăminte.
Strategii energetice și comerciale în schimbare
Pentru multe economii emergente, criza actuală aduce presiuni suplimentare asupra bugetelor, inflației și datoriei publice. Retselisitsoe Adelaide Matlanyane, ministrul Finanțelor din Lesotho, a subliniat că succesiunea rapidă de șocuri economice face dificilă planificarea pentru economiile mici și vulnerabile. Kevin Chika Urama, economist-șef al Băncii Africane de Dezvoltare, a afirmat că „tensiunile geopolitice au devenit noua normalitate, iar incertitudinea în politicile economice a devenit o certitudine”.
Oficiali europeni au menționat, în discuțiile private, că deblocarea Strâmtorii Ormuz este esențială pentru stabilizarea economiei globale. Mai multe state încep să își regândească strategiile energetice și comerciale, în contextul unei lumi tot mai fragmentate și a prețurilor ridicate ale energiei.
Sursa: News.ro
