Conform Economica: Negocierile privind noua lege a salarizării unitare în sectorul public au eșuat oficial, iar ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, arată cu degetul spre PSD, invocând lipsa de acțiune și promisiunile neonorate pe parcursul a patru ani și jumătate. Potrivit declarațiilor sale, PSD ar fi principalul vinovat pentru acest eșec, în ciuda rolului său în conducerea Ministerului Muncii pe parcursul unei mari părți din implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
PSD, acuzat de blocaj în reforma salarizării
Dragoș Pîslaru a afirmat că, în cei patru ani și jumătate în care Ministerul Muncii a fost condus de reprezentanți PSD, nu a fost prezentat niciun proiect concret și nu au fost organizate consultări cu sindicatele și partenerii sociali. „Au făcut promisiuni despre care știau că nu pot fi onorate și apoi, în stilul caracteristic, au fugit de răspundere”, a declarat Pîslaru, subliniind că reforma salarizării unitare este crucială pentru România, fiind prinsă în PNRR și condiționată de accesarea a 770 de milioane de euro.
Ministrul interimar a precizat că, la preluarea mandatului în aprilie, a constatat că problema salarizării era departe de a fi rezolvată, spre deosebire de alte reforme importante din PNRR. Proiectul pe care l-a pus pe masă, a explicat el, a fost unul elaborat tehnic, nu politic, ținând cont de constrângerile bugetare și de angajamentul României de a reveni la o disciplină fiscală. Proiectul viza rezolvarea unor probleme de echitate cauzate de Legea nr. 153/2017, care, potrivit lui Pîslaru, nu a fost implementată decât în proporție de 60%, generând noi inechități prin apariția unor legi speciale și amendamente punctuale.
Un istoric al promisiunilor și dezamăgirilor
Pîslaru a amintit că, la sfârșitul anului 2016, sindicatele ar fi fost amăgite să accepte o variantă de lege cu un cost de 50 de miliarde lei, în detrimentul unui proiect mai realist, elaborat în guvernul tehnocrat, care nu depășea 32 de miliarde lei buget. „PSD a bătut palma cu sindicatul SANITAS și cu sindicatele din educație, le-a promis ce era limpede că bugetul nu poate duce, a adoptat Legea 153/2017 și, 10 ani mai târziu, constatăm că suntem fix în același punct, dacă nu chiar mai rău”, a afirmat ministrul interimar.
El a detaliat cum, după preluarea Ministerului Muncii în noiembrie 2021, PSD ar fi amânat rezolvarea reformei, contractând Banca Mondială și evaluând situația bugetară, pentru ca ulterior să anunțe reluarea discuțiilor după alegerile din 2024. „Cu bugetul întins la limită după alegeri, PSD realizează că e un cartof fierbinte și, după ce dărâmă Guvernul Bolojan, lasă la plecare un proiect scris, semnat de ministrul Manole, în valoare de 15,5 miliarde lei”, a explicat Pîslaru. Acestea se adaugă promisiunilor PSD din perioada 2023-2025, care vizau măriri salariale în educație și sectorul sanitar, totalizând aproximativ 14 miliarde lei.
De la 8 la 12,1 miliarde lei: un proiect negociat
Dragoș Pîslaru a subliniat că mandatul său a avut o miză tehnică, nu politică, urmărind implementarea unui jalon esențial din PNRR. Deși a solicitat un acord politic pe un buget maxim confirmat de Ministerul Finanțelor, a recunoscut că legea nu putea atinge echilibrul inițial de 8 miliarde lei, date fiind condiționările tehnice și așteptările existente. Ulterior, după consultări cu Comisia Europeană, bugetul maxim acceptat a crescut la 12,1 miliarde lei, cu condiția compensării prin măsuri permanente de reducere a cheltuielilor.
Chiar și cu această ajustare, „pretențiile sindicale” depășeau 27 de miliarde de lei. Pîslaru a prezentat un scenariu de simulare pentru sectorul educației, propunând alocarea a 7,6 miliarde lei, care ar fi dus coeficienții profesorilor preuniversitari la 2,8. Aceste eforturi de simulare au fost menite să răspundă cerințelor sindicale și să contracareze „manipulările publice operate de PSD”.
Evaluarea Moody’s și noi constrângeri bugetare
După evaluarea Moody’s din 7 august, care a avertizat România asupra riscului de retrogradare la statutul de „junk bond”, a intervenit o schimbare de percepție privind bugetul maxim alocat. S-a clarificat necesitatea încadrării în jurul valorii de 10 miliarde lei, educația primind cea mai mare alocare (3,3 miliarde lei), urmată de sănătate (2,9 miliarde lei).
Pîslaru a descris reacția sindicatelor din educație și sănătate ca fiind virulentă și, pe alocuri, violentă, acuzându-le că nu le interesează sursa banilor și că au deja grila agreată cu alte partide politice, aspect pe care l-a calificat drept „șantaj”. El a criticat „nepăsarea față de soarta altor categorii de angajați publici” și a menționat că personalul de execuție din cultură a fost afectat de creșterile proporțional mai mari din educație.
Ministrul interimar a subliniat că promisiunile deșarte, fără suport financiar, sunt inutile și a criticat propunerile de creștere a taxelor, ironizând opoziția PSD la creșterea taxelor la care a fost inițial de acord. România pierde, în opinia sa, nu doar 770 de milioane de euro din PNRR, ci și șansa unei reforme reale și echitabile în sectorul public.
Sursa: Economica
