Judecătorii Curții Constituționale au decis miercuri, 11 octombrie, că legea ce prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților și micșorarea cuantumului pensiei de serviciu este constituțională. După cinci amânări, decizia a fost adoptată cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă, deschizând astfel drumul pentru ca proiectul inițiat de Guvernul Bolojan să ajungă la președintele țării pentru promulgare.
Un aspect notabil este că legea a fost validată chiar și în condițiile contestațiilor venite din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care considera modificările ca fiind o amenințare la adresa independenței justiției.
### Reacții vehemente din partea ICCJ
Lia Savonea, președinta ICCJ, a răspuns deciziei CCR cu o declarație puternică: „Independența justiției nu este negociabilă și vom folosi toate resursele legale pentru a o apăra, inclusiv sesizând instituțiile europene competente.” Reacția ei subliniază îngrijorările existente privind posibilele efecte asupra sistemului judiciar național, mai ales în contextul în care legile actuale pot afecta grav situația financiară și profesională a magistraților.
Acest val de reacții nu se oprește aici. Nicușor Dan, primarul Capitalei, a salutat hotărârea CCR, menționând pe rețeaua X că „recalibrarea modului de calcul al pensiilor magistraților este un gest de echitate, așteptat de societate.” Dânsul a subliniat respectul pentru munca judecătorilor, afirmând că importanța acestora în arhitectura statului este recunoscută pe deplin.
### Detalii despre votul din CCR
Decizia judecătorilor a fost luată în contextul unui climat juridic tensionat, în care divergențele de opinie între membrii CCR au reclamat atenția publicului. Judecătorii care au votat pentru declararea legii constituționale sunt Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc. Per total, echilibrul de putere în CCR se dovedește a fi volatil, cu voturile unor membri având legături cunoscute cu partide politice precum PSD.
Contrarii acestora, Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga au votat pentru neconstituționalitate, susținând că legea afectează în mod direct independența justiției. Acest aspect a stârnit și mai multe controverse, dat fiind că această decizie a venit după o istorie tumultoasă de amânări și discuții asupra politicii de pensionare a magistraților.
### Implicațiile legii asupra magistraților
Legea, a cărei aplicare este programată anterior pentru 1 ianuarie 2025, preconizează o tranziție de 15 ani până când vârsta de pensionare a magistraților va fi stabilită la 65 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei de serviciu va fi ajustat, limitându-se la 70% din ultimul salariu net. În prezent, pensia de serviciu a magistraților atinge 80% din ultimul salariu brut, ceea ce implică o schimbare semnificativă în avantajele financiare de care beneficiau acestea.
Dincolo de aspectele financiare, legea este de așteptat să stârnească un val de reacții din partea magistraților. Majoritatea acestora se tem că noile reglementări vor diminua atractivitatea profesiei și pot crea un decalaj de încredere între justiție și societate. Până la definitivarea legii și publicarea acesteia în Monitorul Oficial, tensiunile în rândul comunității judiciare se vor amplifica, iar discuțiile pe marginea subiectului sunt de așteptat să continue în spațiul public.
Cu aceste aspecte contestate și cu o reformă care se anunță dificile, viitorul justiției române rămâne incert. Reacțiile căror instanțe și autorități vor mai urma în acest context sunt, de asemenea, anticipate cu interes, având în vedere că dezbaterea despre pensiile magistraților rămâne un subiect extrem de controversat în România.
