Conform Economistul.ro: Legea Biodiversității, un pas spre fonduri europene, dar cu ambiții modeste
Adoptarea Legii privind Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030 în Parlament, pe 6 august 2026, reprezintă un moment crucial pentru agricultura românească. Actul legislativ deblocat de Comisia Europeană o tranșă PNRR estimată la circa 972 de milioane de euro, dar ridică semne de întrebare privind ambițiile reale ale țării în ceea ce privește agricultura ecologică. Deși recunoscută ca o soluție pentru biodiversitate, aceasta rămâne la cote inferioare față de obiectivele europene.
Compromisul pesticidelor în Parlament
Drumul legii prin Parlament a fost unul sinuos. După aprobarea de către Guvern pe 23 iulie 2026, documentul a fost retras pentru modificări solicitate de Comisia Europeană, vizând o lege cu o stabilitate juridică sporită. Sub presiunea lobby-ului agriculturii convenționale, textul inițial, care prevedea o reducere matematică cu 50% a pesticidelor și fertilizanților sintetici, a fost transformat într-o obligație de „diminuare a riscurilor de poluare”. Această modificare semantică ridică îngrijorări legate de măsurarea reală a progresului și de raportările către Bruxelles.
Costin Lianu, Președinte INTER-BIO, subliniază dificultatea evaluării „riscului” fără o reducere fizică a substanțelor chimice. Potrivit lui, extinderea suprafețelor ecologice certificate, unde aceste inputuri sunt interzise, reprezintă cea mai sigură cale de a scădea riscul chimic. INTER-BIO consideră că normele de aplicare nu recunosc pe deplin meritele agriculturii ecologice ca pilon central pentru restaurarea naturii, avertizând că diluarea ambițiilor de mediu sub presiunea practicilor convenționale poate transforma o oportunitate într-una ratată.
Ambiții modeste pentru sectorul ecologic
În timp ce strategia europeană „De la fermă la furculiță” vizează 25% suprafețe agricole ecologice până în 2030, România se situează printre ultimele în UE, cu aproximativ 5,7% din suprafața agricolă utilizată certificată ecologic (conform raportului FIBL 2026). Planul Strategic Național își propune o țintă modestă, sub 6% pentru anul 2030. INTER-BIO atrage atenția că, fără stimulente financiare clare, inclusiv din fondurile de biodiversitate, România riscă să rămână un exportator de materie primă brută și să rateze tranziția verde.
„România are șansa istorică de a folosi banii din PNRR nu doar pentru a bifa un jalon birocratic, ci pentru a deveni un lider regional în agroecologie. Cu o țintă de doar 5,7% suprafață ecologică pentru 2030 e greu să sperăm că refacem 30% din ecosistemele degradate folosind aceleași chimicale intensive ca până acum”, a declarat Costin Lianu.
Problema exportului de materie primă brută, în timp ce importăm hrană procesată, este o rană deschisă a sectorului agricol românesc. Peste 80% din producția ecologică internă este comercializată ca materie primă ieftină către piețele din vestul Europei. Pentru ca Legea Biodiversității să devină o oportunitate economică, este necesară dublarea creșterii suprafețelor ecologice cu măsuri concrete. Acestea includ investiții logistice în centre locale de colectare și ambalare, introducerea cotelor obligatorii de alimente ecologice în achizițiile publice și publicarea unor date transparente care să separe suprafețele bio productive de cele utilizate doar pentru subvenții.
Sursa: Economistul.ro
