La aproape patru ani de la finalul pandemiei, România încă se confruntă cu lupte și eforturi în zona de vaccinare

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, admite că, în cazul unei noi pandemii, îi va fi extrem de dificil să convingă populația română să se vaccineze, chiar dacă ar exista un vaccin disponibil. Într-o declarație recentă, oficialul susține că, din păcate, România se confruntă deja cu dificultăți în obținerea unui răspuns pozitiv din partea cetățenilor în privința imunizării și a beneficiilor vaccinării.

Ministrul recunoaște problemele de comunicare în imunizare

Alexandru Rogobete afirmă că nu se simte confortabil încercând personal să convingă românii despre importanța vaccinurilor, fiind de părere că astfel de mesaje trebuie transmise de specialiști în domeniul medical. El subliniază că experiența arată dificultăți majore în schimbarea percepției publice față de vaccinare, chiar și în fața dovezilor științifice solide.

„Nu am intenția să ies eu în față pentru a convinge oamenii, ci apreciez necesitatea ca acești meseriști să comunice cu populația pe teme legate de sănătate. În situația unei noi pandemii, abordarea trebuie să fie cât mai clară, dar tot atât de sinceră, și încrederea trebuie construită pe profesioniști”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, principalul obstacol rămâne reticența populației față de imunizare, corpul social având, de asemenea, dificultăți în a accepta campaniile de promovare a vaccinării. În plus, Rogobete recunoaște că pe fondul pandemiei actuale, percepția cetățenilor s-a schimbat atât față de măsurile sanitare, cât și față de vaccin.

România și provocările în promovarea imunizării

Declarațiile ministrului evidențiază o problemă mai largă, legată de comunicarea în domeniul sănătății publice în România. În condițiile în care reticența față de vaccinare este în creștere și în alte țări europene, în România situația pare chiar mai dificilă, având în vedere infrastructura și cultura imunizării.

Lucrurile sunt agravate de o percepție adesea negativă asupra vaccinurilor, alimentată de dezinformare și campanii anti-vaccinare, dar și de încrederea scăzută în autorități. Rogobete atrage atenția că în momentul unei noi crize sanitare, această reticență ar putea deveni un obstacol major în gestionarea eficientă a situației.

El consideră că pentru a depăși această barieră, trebuie folosită o comunicare clară, coerentă și susținută de specialiștii în medicină, nu de politicieni. În opinia lui, doar astfel se poate construi o relație de încredere între populație și autorități, esențială pentru succesul oricărei campanii de vaccinare.

Un alt aspect menționat de Rogobete îl reprezintă dificultățile cu care se confruntă România în a obține un răspuns pozitiv la imunizare. El apreciază că, pe lângă resursele materiale, încrederea și educația populației sunt chei fundamentale pentru succesul unei epoci de vaccinare de ansamblu.

Informațiile referitoare la disponibilitatea vaccinurilor și campaniile de educație trebuie să fie însă clar comunicate și adaptate specificului local, astfel încât să fie mai bine receptate. În contextul pandemiei actuale, cel mai important este ca specialiștii să aibă libertatea de a explica clar și fără restricții, pentru a-i convinge pe români să accepte imunizarea.

Deși declarațiile preliminare ale ministrului sugerează o abordare contemplativă, situația la nivel național continuă să fie una fragilă din cauza scepticismului în creștere. În ultima perioadă, din cauza reticenței, procentul de români care acceptă vaccinarea anticovid a rămas în continuare sub media europeană, chiar dacă autoritățile încearcă să intensifice campaniile de informare.

Pe data de 15 martie 2023, Ministerul Sănătății a anunțat programul de vaccinare pentru sezonul următor, încercând să stimuleze imunizarea populației, dar fără a putea încă să prevadă impactul acestor măsuri asupra reticenței majore din societate.

Laura Moldovan

Autor

Lasa un comentariu

474 articole alese azi