Propunerea de Tăiere a Normei de Hrană Îngrijorează Militarii și Polițiștii
Într-o recentă ședință a coaliției guvernamentale desfășurată la Palatul Victoria, Daniela Pescaru, secretar de Stat la Finanțe, a suscitat controverse prin propunerea sa de a tăia norma de hrană, mâncare esențială pentru angajații din sectorul public, inclusiv militarii și polițiștii. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat că măsura ar afecta toate categoriile de personal, estimând un impact bugetar de aproximativ 2,4 miliarde de lei.
Un Impact Financiar Semnificativ
Kelemen Hunor a explicat că dintre cei care beneficiază de norma de hrană, o treime sunt angajați în structurile de Apărare și Interne, ceea ce sugerează că tăierea acestora ar avea un impact direct asupra securității naționale. “Dintre toți cei care au această normă, cam o treime și un pic înseamnă doar Apărarea și Internele, în jur de 800 de milioane,” a declarat acesta, subliniind gravitatea situației.
Dincolo de apelul la economie, decizia a fost întâmpinată cu vești proaste din partea Ministerului Apărării, unde Radu Miruță, ministrul apărării, a susținut că nu va accepta o astfel de măsură. “Eu, ca ministru al Apărării, nu semnez un document care presupune eliminarea unei norme de hrană pentru militarii Armatei Române,” a spus Miruță, evidențiind tradiția de sprijin a acestui tip de normă care datează din vremuri istorice, menționând că este necesară pentru buna funcționare a activității militare.
Controverse Politice în Jurul Tăierilor Bugetare
Ministerul Apărării a contestat vehement propunerea, având în vedere că norma de hrană este esențială pentru asigurarea sustenabilității activităților specifice ale armatei. Miruță a subliniat că eliminarea normei ar afecta nu doar normele alimentare, ci și buna organizare a popotei pentru majoritatea angajaților din Ministerul Apărării. “Reducerea cheltuielilor nu poate să vină din eliminarea normei de hrană,” a subliniat el, argumentând că există alte zone unde se pot face economii.
De altfel, în cadrul aceleași ședințe guvernamentale, s-au discutat și alte măsuri de economisire care vizează diverse sectoare. La Sănătate, de exemplu, s-a renunțat la tăierea cu 10% a cheltuielilor pentru personalul spitalelor publice, iar la Educație s-au oferit concesii pentru universități, permițându-le să nu facă reduceri până la începutul noului an universitar.
Reacții Amestecate în Rândul Publicului și Politicienilor
Alegerea de a modifica norma de hrană a generat reacții amestecate în rândul liderilor politici și al populației, care consideră că eforturile de economisire ale guvernului trebuie să fie echilibrate cu necesitatea de a menține un sistem de apărare solid. Propunerea riscă să amplifice nemulțumirile din rândul celor care activează în structuri precum poliția și armata, sectoare deja afectate de condițiile financiare precare.
Unii analiști cred că tăierile ar putea provoca un val de proteste din partea angajaților din domeniul public, care se simt deja subfinanțați și neapreciați. Într-un context economic dificil, reducerea veniturilor poate crea tensiuni sociale și politice suplimentare, cu implicații pe termen lung pentru stabilitatea guvernării.
Astfel, măsura propusă de tăiere a normei de hrană rămâne un subiect de dezbatere aprins, cu multiple implicații atât pentru angajați, cât și pentru bugetul de stat, iar viitorul ei este mai incert ca niciodată.
