Judecătorul constituțional Gheorghe Stan, cunoscut în cercurile juridice și politice drept „Geani”, a depus oficial o cerere de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), solicitând interpretări preliminare cu privire la legea pensiilor magistraților, o măsură ce a generat deja controverse și șocuri în rândul sistemului judiciar românesc. Această noică acțiune intervine în contextul tensiunilor existente între Curtea Constituțională și autoritățile legislativului, dar și ca urmare a noilor modificări legislative care vizează pensiile magistraților, considerate de unii critici drept discriminatorii sau în contradicție cu normele europene.
### Un act fără precedent în jurisprudența românească
Decizia lui Gheorghe Stan de a sesiza CJUE este remarcabilă prin natura și scopul său. Inițiativa vizează clarificarea unor aspecte legate de conformitatea legislației naționale cu prevederile tratatelor europene, mai ales în contextul în care anumite prevederi ale legii pensiilor magistraților au fost contestate în instanțele naționale și chiar au provocat dezbateri dure în spațiul public. Prin această acțiune, judecătorul și-a exprimat intenția de a asigura aplicarea uniformă a dreptului european în domeniul pensiilor judiciare, dar și de a obține un aviz clar pentru a evita interpretări diferite în instanțele naționale.
Este pentru prima dată când un membru al CCR își asumă astfel de demers în legătură cu o lege de odinioară legată de sistemul judiciar, și anunță o intenție de a aduce în atenția CJUE aspecte de natură controversată. De altfel, numele Gheorghe Stan a fost mereu asociat cu poziții ferme și uneori critice față de modificările care aduc întăriri sau reduceri în sistemul judiciar, inducând ideea că și această acțiune nu va fi lipsită de implicații politice și juridice.
### Contextul social și legal al legii pensiilor magistraților
De aproape un an, în spațiul juridic și politic din România se dezbate intens legislația referitoare la pensiile magistraților, această categorie fiind considerată privilegiată de către opoziție și o parte a opiniei publice. Recent, Guvernul a adoptat modificări care, susțin oficialii, urmăresc solidificarea principiilor de echitate și sustenabilitate a sistemului. Însă, magistrații, alături de unele organizații profesionale, au criticat aceste măsuri, considerând că ele nu respectă principiile egalității în fața legii și aduc discriminări între diferite categorii de angajați din sistem.
Legea recent aprobată a redus sau modificat anumite alegeri legate de pensiile speciale pentru judecători și procurori, fapt care a stârnit nemulțumiri în rândul uniunii judecătorilor, dar și al altor specialiști în drept. Pentru mulți, aceste măsuri reprezintă un pas spre responsabilizarea costurilor sistemului judiciar și alinierea la rigorile europene, dar pentru alții înseamnă diminuarea drepturilor câștigate și un compromis asupra independenței justiției.
În acest context, decizia lui Gheorghe Stan de a aduce litigiul în fața CJUE poate fi interpretată ca o încercare de a obține clarificări de la instanța europeană cu privire la compatibilitatea legislației naționale cu normele europene, dar și ca un semnal de rezistență sau de avertizare pentru celelalte foruri din sistem.
### Implicații și următorii pași
Deși demersul lui Gheorghe Stan nu impune direct anularea sau modificarea legii pensiilor, el deschide un nou front în conflictul între autoritățile române și Uniunea Europeană. CJUE are rolul de a interpreta și de a valida compatibilitatea legislației naționale cu dreptul european, iar decizia sa poate avea efecte directe asupra aplicabilității normelor în România.
De altfel, sursele apropiate situației indică faptul că această sesizare nu este doar o chestiune procedurală, ci o încercare de a preveni eventuale sancțiuni sau intervenții ale instanțelor europene în domeniul pensiilor magistraților, pe fondul criticilor tot mai virulente venite din partea unor avocați, organizații și politicieni. Până în prezent, se așteaptă cu interes decizia CJUE, care va stabili clar dacă legislația națională se aliniază cerințelor europene privind echitatea și nediscriminarea în sistemul de pensii.
Pentru moment, nu se știe exact când va fi emisă hotărârea instanței europene, dar contextul indică faptul că această situație poate influența și alte reforme din domeniul judiciar sau chiar mai larg, în zonă legislației sociale și ale justiției. În orice caz, demersul judecătorului Gheorghe Stan semnalează o posibilă schimbare în abordarea sistemului judiciar față de intervențiile externe și față de adaptarea legislativă la normele europene, un pas poate precursor unui proces de reevaluare a relației dintre România și Uniunea Europeană în chestiuni de natură fundamentală pentru independența și sustenabilitatea sistemului judiciar.
