Judecătorul Raluca Moroșanu propune limitarea puterilor președinților de instanțe și instaurarea unui sistem democratic pentru alegerea membrilor colegiilor de conducere ale justiției
Provocări și controverse în reformarea justiției române: judecătoarea Raluca Moroșanu solicită schimbări radicale în modul de operare și conducere
În contextul intensificării discuțiilor despre reforma justiției din România, judecătoarea Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel București a venit cu propuneri concrete menite să redefinească structura și funcționarea institutului juridic. Invitată vineri seară la emisiunea “Tema Zilei” de la TVR Info, aceasta a încărcat discuția cu idei care, dacă ar fi implementate, ar putea schimba fundamental modul în care se administrează justiția pe plan național.
Dezbaterea din sistemul judiciar românesc a fost, până nu demult, concentrată în jurul ideii de centralizare puternică a autorității în mâinile președinților de instanțe. Acest model a fost intens criticat pentru concentrarea excesivă a puterii în mâinile unor persoane sau structuri, ceea ce potrivit unor reprezentanți ai sistemului, poate duce la abuzuri sau decizii influențate politic. Raluca Moroșanu a venit cu o alternativă clară, dorind să aducă o schimbare în mod fundamental: reducerea atributiilor președinților de instanțe și crearea unui mecanism democratic de alegere a membrilor colegiilor de conducere.
Limitarea atribuițiilor președinților, pentru transparență și echilibru
Judecătoarea a subliniat că “președinții de instanțe ar trebui să aibă puteri limitate, pentru a evita concentrarea excesivă a autorității și influența politică asupra deciziilor”. Un aspect important anterior, de criticat în ultimele luni, a fost nivelul de control și influență pe care șefii de instanță îl au asupra numirilor și managementului personalului sau asupra politicilor interne. Propunerea Ralucăi Moroșanu presupune, astfel, o reducere a atribuțiilor lor, în puncte precise, pentru a preveni orice tendințe de centralizare autoritaristă.
Subiectul nu este doar teoretic, fiind un punct de interes major în dialogurile dintre reprezentanții justiției și autoritățile politice. În contextul presiunilor politice tot mai mari, această perspectivă își propune să consolideze independența judecătorilor și să creeze un mediu mai echilibrat, mai ales în situațiile în care președinții de instanță pot deveni, sau au devenit, intermediari în decizii importante.
Democratizarea procesului de selecție a conducerii instanțelor
Un alt aspect critic adus în discuție de judecătoarea Moroșanu se referă la modul în care sunt aleși membrii colegiilor de conducere ale instanțelor. În prezent, aceste alegeri sunt, în mare măsură, controlate de către instanțe sau de către scheme ierarhice conectate la diverse interese, ceea ce a redus, în opinia criticilor, transparența și legitimitatea procesului.
Raluca Moroșanu propune instaurarea unui sistem democratic, în care membri ai sistemului judiciar, dar și reprezentanți ai societății civile, să participe la selecție. Aceasta ar asigura un proces deschis, transparent și, cel mai important, bazat pe meritocrație, eliminând influențele politice sau de grup. “Alegerea membrilor colegiilor de conducere trebuie să fie făcută de către cei care lucrează în sistem, dar și de către cei care beneficiază de protecție și imparțialitate în justiție,” a explicat magistrata.
Contextul reformelor și provocările implementării
Aceste propuneri vin într-un moment dificil pentru justiție, marcat de tensiuni și propuneri rivalizante din partea diferitelor forțe politice și sociale. În ultimele săptămâni, reformele din domeniu au fost intens discutate, iar opinia publică s-a împărțit între susținătorii consolidării independenței justiției și cei care consideră că un control mai strict ar putea reduce corupția și abuzurile.
Deși proiectele de lege privind reforma au întâmpinat opoziție din partea unor lideri politici și a unor oficiali din justiție, inițiative precum cele prezentate de Raluca Moroșanu adaugă o perspectivă esențială în dezbaterea publică. Expertiza și experiența sa în domeniu reprezintă o voce importantă pentru cei care caută soluții pragmatice și echitabile pentru un sistem mai transparent și independent.
În timp ce discuțiile continuă, ideea implementării unor mecanisme democratice și limitarea puterii președinților de instanță rămâne o temă de interes maxim, în așteptarea unui consens care să modernizeze și să consolideze justiția din România. Rămâne de văzut dacă aceste propuneri vor forța o schimbare reală în procesul legislativ și în modul în care funcționează instanțele din țară, sau dacă vor rămâne doar în zona ideilor și dezbaterilor teoretice. Însă unul este clar: vocea unor judecători precum Raluca Moroșanu devine tot mai relevantă într-un peisaj juridic în continuă evoluție.
