Judecătoarea Cristina Coarnă ne indică o viziune controversată asupra unui caz de conducere sub influența alcoolului
Un incident petrecut în justiție a stârnit recent valuri de comentarii și controverse pe scena juridică românească, odată cu decizia judecătoarei Cristina Coarnă de a declara nevinovat un șofer implicat în un accident rutier, după ce ar fi fost sub influența alcoolului. Chiar dacă cazul a avut toate ingredientele unui scandal, verdictul și motivele evocată de magistrată au deschis o discuție aprinsă în rândul specialiștilor și al opiniei publice, despre limitele interpretării legii și dreptul la apărare.
Decizie contestată într-un caz de conducere băută
În fața instanței, judecătoarea Cristina Coarnă a adoptat o poziție surprinzătoare, considerând că șoferul nu ar fi avut obligativitatea de a se supune examine-ului biologic pentru determinarea alcoolemiei, reafirmând astfel o perspectivă mai permisivă în privința respectării procedurilor legale în cazurile de conducere sub influența alcoolului. Argumentele magistratei, însă, sunt criticate vehement de reprezentanți ai sistemului judiciar și ai organizațiilor pentru protecția drepturilor omului, fiind considerate nefondate în contextul legislației în vigoare.
“Magistratul a adus, în favoarea soluției de achitare, argumente care nu au corespondent în lege”, afirmă avocați specializați în drept penal, subliniind că interpretarea acestei legi trebuie să fie strict compatibilă cu normele și procedurile stabilite de Codul de Procedură Penală. În cazul de față, refuzul șoferului de a se supune prelevării probelor biologice a fost interpretat, în mod neprincipial, ca un act de rezistență, dar judecătoarea Coarnă a spus că blocarea acestei proceduri nu a fost justificată în mod legal.
Controverse și implicații pentru sistemul judiciar
Decizia a fost primită cu reticență de către mulți practicieni, care susțin că ea riscă să submineze lupta împotriva conducerii sub influența alcoolului, o problemă majoră în România, unde statisticile arată o creștere a accidentelor rutiere cauzate de alcool. “Legislația prevede clar obligația de a preleva probe biologice pentru a stabili gradul de alcoolemie, iar orice refuz trebuie interpretat în acest sens”, explică expertul în drept penal, profesor universitar. El mai adaugă că decizia poate avea efecte negative în combaterea infracțiunilor rutiere și în crearea unui precedent periculos pentru alte cazuri similare.
Întâmplarea a adus în lumina reflectoarelor și dificultățile și contradicțiile din sistemul judiciaresc românesc, unde interpretările legale pot uneori să depășească limitele constituționale și ale normelor procesuale. În ciuda criticilor, Cristina Coarnă rămâne fermă pe poziție, iar decizia sa va fi supusă unor eventuale apeluri, deschizând astfel un nou capitol în dezbaterea despre echilibrul între respectarea drepturilor individuale și asigurarea siguranței publice.
Care sunt următorii pași?
Deocamdată, cazul se află în faza de apel, iar decizia finală va fi luată de instanțele superioare. În același timp, declarațiile și poziția judecătoarei Coarnă continuă să fie analizate în voința sistemului judiciar și a societății civile, care sunt pe deplin conștiente de gravitatea și implicațiile unor astfel de interpretări legale. Rămâne de văzut dacă decizia acesteia va influența noua abordare a legislației penale în astfel de cazuri sau dacă va fi rectificată pentru a garanta temeinicia și justiția în ramura penală. În orice caz, scandalul a readus în discuție problematica corectitudinii și echilibrului într-un sistem juridic care se află în continuă ajustare.
