Tribunalul București a decis, pe 6 februarie, să respingă, în mod definitiv, contestația formulată de Călin Georgescu, stabilind că rechizitoriul întocmit în cazul său pentru acuzația de propagandă legionară este legal. Această decizie marchează un pas important în cadrul procesului, iar dosarul său va intra, în curând, în faza de judecată pe fond.
Judecătorii au confirmat legalitatea sesizării instanței și a administrării probelor, ceea ce deschide calea pentru dezbateri publice privind acuzațiile formulate. În cadrul unui alt termen, pe 9 februarie, Tribunalul a intervenit pentru a rezolva o divergență apărută între judecători, o situație ce a dus la întârzierea verdictului. Conform minutei instanței, divergența apare atunci când doi judecători nu se pun de acord asupra unei decizii, fapt ce necesită intervenția unui al treilea judecător pentru a obține o majoritate.
Acuzații grave și fapte contestate
Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, este acuzat de „promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de genocid contra umanității și crime de război”. Anchetatorii susțin că, între 2020 și 2025, Georgescu a răspândit idei, concepții și doctrine de inspirare fascistă și legionară. Rechizitoriul detaliază acțiuni precum glorificarea lui Ion Antonescu, liderul național-fascist din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, și apeluri la mobilizarea națională sub diverse pretexte ideologice.
„Activitatea inculpatului a inclus chiar și salutul legionar în cadrul unor proteste împotriva restricțiilor pandemice”, subliniază procurorii. Această promovare publică a ideilor extremiste a generat reacții din partea societății civile și a autorităților, care se tem de o revenire a acestor ideologii în discursul public și politic.
Protestele susținătorilor și reacția publicului
Procesul antreprenorului Călin Georgescu a stârnit un val de reacții în rândul opiniei publice. Susținătorii săi afirmă că acesta își apără libertatea de exprimare și că acuzațiile sunt exagerate. „Sunt un apărător al valorilor naționale și nu voi renunța la principiile mele”, a declarat Georgescu într-o recentă intervenție media.
Între timp, organizațiile neguvernamentale care monitorizează discursul de ură și extremismul au salutat decizia instanței. Reprezentanții acestor organizații subliniază importanța procesării cazurilor de propagandă extremă pentru a proteja valorile democratice și coeziunea socială. „Este esențial ca justiția să-și facă datoria și să nu permită revenirea ideologiilor extremiste”, a afirmat un purtător de cuvânt al unei astfel de organizații.
Privind înainte: Implicațiile procesului
Judecarea pe fond a dosarului lui Călin Georgescu aduce cu sine mai multe întrebări despre viitorul discursului politic în România. Asemenea acuzații, în special în contextul actual al unei societăți divizate, pot influența semnificativ climatul social și politic.
Pe lângă acest dosar, Georgescu se confruntă și cu alte probleme legale, fiind implicat într-un alt caz care include acuzații de tentativă de lovitură de stat. Aceste situații complicate sugerează că viitorul său politic este într-o continuă instabilitate.
Pe măsură ce procesul avansează, atenția publicului și a mass-media se va concentra nu doar pe verdictul instanței, ci și pe reacțiile care vor urma, într-un moment în care societatea românească caută să găsească un echilibru între libertatea de exprimare și combaterea extremismului.
