Bucureștiul s-a trezit astăzi într-o atmosferă de alarmă și confuzie, în condițiile în care orașul nu a auzit notificări clare despre o situație de urgență, ci a primit doar un mesaj Ro-Alert menit să anunțe o scadență financiară, mai precis plata unor servicii de deszăpezire și întreținere plătite în avans de aproape două decenii.
### Avertizarea insolită și “plata” din bugete
Mesajul de vajnă de această dimineață a fost mai mult decât o alertă meteo: a fost, în fapt, o confirmare a unei practici de mult criticată, dar continuată cu obstinație, de a plăti anticipat pentru servicii de deszăpezire. În condițiile în care nu a nins atât de abundent, precum în anii precedenți, în special în perioada în care Adriean Videanu conducea orașul, bucureștenii au fost martorii unei situații ridicol-absurde.
De altfel, în 2007, primarul de atunci, în plină criză de zăpadă, a fost blocat în Grecia, în timp ce la conducere se afla Răzvan Murgeanu. În acea perioadă, s-a făcut o anumită “investiție” în deszăpezire, o investiție asupra căreia astăzi se ridică semne de întrebare: dacă utilajele sunt cu adevărat pregătite sau doar înregistrarea plăților a fost tot ce s-a făcut.
### O ploaie de milioane și controversele deszăpezirii
Situația financiară din fiecare sector al Capitalei reflectă, însă, altceva: cheltuieli uriașe pentru realizarea serviciilor de deszăpezire, de multe ori încheiate cu firme controlate de apropiați ai unor politicieni sau cu legături mai strâmte cu mediul agricol decât cu infrastructura rutieră. Sectorul 2, de exemplu, plătește în fiecare zi peste 45.000 de euro către o firmă controlată de familia unui fost senator PSD. În Sectorul 1, sumele sunt chiar mai mari, în jur de 20.000 de euro zilnic, ceea ce, pentru o perioadă de circa 120 de zile de iarnă, se traduce într-o cheltuială totală de aproximativ 2,5 milioane de euro doar pentru disponibilitatea utilajelor.
Contrastul devine și mai evident în Sectorul 6, unde sumele sunt mult mai modeste, limitele se cifrează în mii de euro, și acoperă strict achiziția materialelor antiderapant. Problema devine însă și mai gravă în zonele periferice, unde — pe fondul unor contracte atribuite fără o transparență reală — utilajele pentru deszăpezire sunt înlocuite sau gestionate de firme agricole sau de entități cu legături ambigue. Pe autostrada A3 și inelul A0, responsabilitatea a fost transferată unor asocieri de firme specializate în cereale, ceea ce a dus, în condițiile unei ninsoare abundente, la sechestrarea utilajelor și la depășirea resurselor.
### O situație de-a dreptul absurdă: o risipă de milioane cu plăți inutile
Rezultatul se vede deja: utilaje defecte, echipamente restricționate și un aparat administrativ care achită reguli și servicii în avans, indiferent dacă în România ninge sau nu. În aceste condiții, blitz-urile de avertizare Ro-Alert devin simple note de plată încărcate cu alte contribuții costisitoare. În timp ce bilanțurile financiare plâng, iar siguranța cetățenilor rămâne în coada de fund a priorităților, o reală strategie de gestionare eficientă a iernii pare să fie doar un vis de pe vremea când deciziile se luau în mod transparent și responsabil.
Între timp, autoritățile se limitează să reitereze sfaturi pentru populație de a evita deplasările, dar nimeni nu vorbește despre posibilitatea reală ca aceste contracte și plăți anticipate să fi fost o simplă metodă de a ascunde ineficiența sau de a transfera costuri către contribuabil. Toate acestea se întâmplă pe măsură ce șansele ca Bucureștiul să fie paralizat de o ninsoare mai serioasă, în condițiile în care, dincolo de banale avertizări, nici utilajele și nici schemele financiare nu par să fie pregătite în mod real pentru un eventual cod roșu.
Așadar, în timp ce vremea aduce, din nou, zăpadă, în oraș și pe drumurile din împrejurimi, întrebarea nu mai trebuie pusă doar despre dacă vom trece peste iarnă fără evenimente majore, ci despre dacă vom mai putea avea încredere în modul în care autoritățile gestionează resursele, banii și siguranța noastră atunci când natura își arată colții. Dar, cel mai probabil, analogia rămâne aceeași: plățile sunt făcute, în ciuda ninsorii lipsite de intensitate, iar viitorul aduce inevitabil niște facturi mai mari, mereu indexate cu mesajele noastre de alarmă, așa cum a fost cazul de această dată.
