Un fragment de patrimoniu străvechi își face loc într-una dintre cele mai importante expoziții dedicate istoriei regiunii Mureș, aducând în prim-plan o relicvă de epocă romană, de o valoare arheologică inestimabilă. Este vorba despre o statueta de tip Genius sau Genius cucullatus, datând din sec. II-III d.Hr., descoperită recent în apropierea sitului arheologic de la Cristești. Pe lângă faptul că această descoperire contribuie la înțelegerea vieții spirituale în perioada romană, ea devine, pentru moment, simbol al bogăției patrimoniului cultural al județului Mureș, fiind prezentată într-o expoziție consacrată celor nouă decenii de existență ale Muzeului Județean.
O descoperire arheologică de excepție
Relicva în forma unei statuete mici, dar plină de semnificație, surprinde prin detaliile multiple și simbolismul său. În mâna sa stângă, poartă un corn, un element adesea asociat cu zeități sau protectori în lumea romană antică, simbolizând fertilitatea, prosperitatea sau așteptarea binecuvântărilor divine. Descoperirea acesteia în zona sitului arheologic din apropierea castrului roman de la Cristești deschide noi perspective asupra practicilor religioase și asupra modului în care comunitățile de aici venerau divinități sau protectori spirituali.
Cercetările arheologice din ultimii ani au evidențiat numeroase aspecte ale vieții cotidiene în perioada romană, însă relicva prezentată în expoziție nu doar că adaugă un element vizual și istoric de excepție, ci și întărește ideea unui cult religios foarte bine înrădăcinat în comunitățile locale. Potrivit specialiștilor, această statueta își păstrează intactă energia spirituală, fiind un martor al credinței și practicilor ancestrale.
Istoria și semnificația statuetei
Statueta de tip Genius cucullatus mai puțin cunoscută până acum în rândul publicului larg, se încadrează în categoria artefactelor religioase comune în cultura romană. În general, astfel de reprezentări serveau ca apărători sau ghizi spirituali, fiind purtate sau așezate în locuri considerate sacre, pentru a proteja locuințele sau comunitățile de forțele negative. Sfințenia sa derivă și din poziția sa aproape de un sit atât de strategic precum castrul roman, unde securitatea și protecția erau prioritatea principală.
Exponatul face parte dintr-o colecție mai amplă, dedicată celor 90 de ani de istorie a Muzeului Județean Mureș. În cadrul expoziției, întitulată „File din istoria unui muzeu. Exemple din Târgu Mureș”, relicva romană are rol de punct de reper, ilustrând continuumul cultural în această zonă de-a lungul secolelor. La nivel local, această inițiativă de promovare a patrimoniului arheologic se află sub semnul păstrării și valorificării moștenirii culturale, dar și al atragerii unui public tot mai interesat de originile și evoluția identității regiunii.
Anul acesta, muzeul și-a propus mai mult decât expunerea relicvelor
Organizatorii expoziției intenționează să ofere publicului o experiență de cunoaștere profundă, ilustrând viața spirituală și cotidiană din epoca romană, dar și evoluția muzeului de-a lungul timpului. În plus, prezența relicvei de la Cristești accentuează rolul important al siturilor arheologice din jurul orașului, consolidând poziția Târgu Mureș pe harta patrimoniului cultural național.
De asemenea, curatorii speră ca această expoziție să stimuleze și investirea în cercetări arheologice și conservare, pentru a descoperi și valorifica și alte artefacte de valoare. În perioada următoare, se intenționează organizarea de ateliere și sesiunii de divulgare a descoperirilor recente, pentru ca și cei mai tineri să devină custodi ai moștenirii lor istorice.
Pentru cei interesați, relicva de la Cristești rămâne un exemplu elocvent despre modul în care istoria și cultura romană continuă să ne vorbească, dacă știm să le privim cu atenție și respect. În final, această piesă devine nu doar o relicvă, ci și o punte de legătură între trecut și prezent, afirmație solidă despre continuitatea culturii în peisajul istoric al județului Mureș.
