Iran a anunțat numirea lui Mojtaba Khamenei în funcția de lider suprem, o decizie care intensifică tensiunile în regiunea Golfului și sfidează reacțiile occidentale, în special ale Statelor Unite. Anunțul a fost făcut duminică de mass-media de stat iraniene, iar numirea fiului fostului lider, Ayatollah Ali Khamenei, vine într-un moment de amplificare a conflictelor, după moartea mentorului său și începutul unui război deschis.
Reacția oficialilor și a grupurilor apropiate regimului a fost una de susținere tacită, cu gaură redată de declarații din partea Gărzii Revoluționare și a grupurilor aliațe. Hezbollah, organizație sprijinită de Iran, a postat pe Telegram o fotografie a lui Mojtaba Khamenei, însoțită de mesajul „Liderul binecuvântatei revoluții islamice”.
Pentru Washington, această mutare este interpretată ca un semn clar că regimul de la Teheran intenționează să mențină controlul dur asupra mecanismelor de putere, în ciuda presiunilor internaționale. Donald Trump, fostul președinte al SUA, a criticat dur alegerea, afirmând că Mojtaba Khamenei „nu are greutate” și că nu va dura mult dacă nu primește aprobarea administrației Biden, cum susține el. Trump a adăugat că „dacă nu obține aprobarea noastră, nu va rezista mult” și a menționat intenția de a avea un cuvânt decisiv în alegerea succesorului.
De partea sa, Iranul se pregătește pentru o perioadă de instabilitate accentuată, în timp ce forțele militare, în special Garda Revoluționară, își consolidează pozițiile. Israelul, aliat cheie al SUA în regiune, a declarat că va „urma fiecare succesor și orice persoană care încearcă să-l numească”. Într-un mesaj pe rețeaua X, oficialii militari israelieni au avertizat că nu vor ezita să țintească orice susținător al procesului de alegere a noului lider.
Tensiuni în creștere în Golful Persic
Activitatea militară în zonă s-a intensificat semnificativ în ultimele zile. Emiratele Arabe Unite au raportat mai multe atacuri cu rachete și drone, în timp ce Dubai a fost zguduit de o explozie produsă de un proiectil doborât. Media locală a confirmat că o clădire în Marina Dubai a fost atinsă de resturi de proiectile, fără victime, dar incidentul a generat panică și a adus aminte de vulnerabilitatea infrastructurii critice.
Kuwait și Irak au raportat, de asemenea, scăderi ale producției de petrol, ca urmare a atacurilor militare. Kuwait a anunțat reduceri preventive ale producției de petrol, în timp ce în Irak, trei mari câmpuri petrolifere sudice au înregistrat pierderi de până la 70% din capacitate, reducere care afectează drastic exporturile și piețele globale. Aceste acțiuni au dus rapid la creșteri semnificative ale prețului petrolului, care a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, pentru prima dată din 2022.
Prețurile carburanților la pompă în SUA au crescut și ele, de la o medie de 2,94 dolari pe galon la peste 3,46, ceea ce a provocat îngrijorare în rândul populației și politicienilor, dar și declarații din partea administrației Trump, care susține că speră ca această criză să fie de scurtă durată. Secretarul de energie al SUA a afirmat că întârzierile în livrare se vor rezolva în „câteva săptămâni”, dar opinia comună rămâne că instabilitatea va persista cel puțin până la dezescaladare.
Atacuri în infrastructură și reacții internaționale
La mâna conflictelor se află și infrastructura civilă. Bahrain a raportat un atac cu drone asupra unei centrale de desalinizare a apei, iar două depozite de combustibil din Kuwait au fost vizate de drone, provocând incendii de amploare. Iran se află în vizor și pentru alte acțiuni, inclusiv atacuri asupra unor baze aeriene emirateze, și a respins acuzațiile americane legate de atacurile asupra infrastructurii sale civile.
Israelul a explodat deja mai multe ținte militare ale Iranului, precum depozite de arme ale Garda Revoluționară și comandanți ai forțelor din Liban, într-un efort de a deteriora capacitatea de răspuns a regimului de la Teheran.
Nu toți actorii din zonă sunt de acord cu escaladarea conflictului. Miniștrii de externe ai Arabiei Saudite, Emiratelor și altor state au condamnat ferm „agresiunea iraniană” și au cerut ONU să intervină pentru oprirea acestui „război regional”. În același timp, țările precum Iordania și Irak și-au exprimat sprijinul pentru eforturile Gulf-urilor de a se apăra, în timp ce solicită Iranului să își înceteze atacurile.
Pierderi umane și perspective asupra războiului
În reflectare a volatilei situații din teritoriu, bilanțul victimelor crește pe zi ce trece. Congresul american a anunțat că numărul de soldați americani uciși în conflict a ajuns la opt, în timp ce alte zeci de civili și militari au fost răniți sau pierdut viața în atacurile și contraatacurile multiple.
Președintele Trump, prezent la Dover Air Force Base pentru a participa la ceremonia de punere în sicriu a soldaților uciși, a spus doar atât: „Este o zi foarte tristă”. În același timp, moartea civililor din Iran și a refugiaților, precum și distrugerile masive de infrastructură, indică faptul că războiul nu a arătat nici semne de încetare, nici de soluționare rapidă.
Pe măsură ce situația se înrăutățește, destabilizarea regiunii crește, iar comunitatea internațională rămâne în standby, în timp ce fiecare parte își arată forțele, cu speranța, sau poate teama, de un deznodământ care ar putea avea consecințe dure și pe termen lung.
