Conform Observator: Creveți de apă dulce cuceresc Lacul Razim
O nouă specie de creveți, originară din Asia, a pus stăpânire pe apele dulci din România, în special în zona Lacului Razim. Acești crustacei, ajunși în țară în urmă cu aproximativ cinci ani, au început să fie vânați și chiar să apară pe meniurile restaurantelor din Delta Dunării, oferind o nouă perspectivă culinară, dar ridicând și semne de întrebare legate de impactul ecologic.
Gabriel Tremurici, un localnic din Sarichioi, descrie în termeni pitorești proliferarea speciei: „Au explodat, nu că s-au înmulțit! Mai ales femelele depun icre de două, trei ori pe an. Și vedeți sub coadă, e plin de icre.” Acești creveți, la prima vedere asemănători celor marini, se deosebesc prin faptul că prosperă în apele dulci românești. În Sarichioi, 100 de grame din acești creveți pot ajunge pe farfurie contra sumei de 20 de lei, indicând o cerere în creștere.
Origini și răspândire în apele dulci
Potrivit specialiștilor, specia provine din Japonia și a ajuns în sistemul acvatic românesc prin intermediul crescătoriilor de pe fluviul Nipru. De acolo, prin intermediul Deltei Dunării, au urcat pe Dunăre și s-au răspândit în lacurile adiacente conectate cu fluviul, conform declarațiilor doctorului în științe Adrian Bîlbă. Aceștia par să fie mai activi în perioadele caniculare, când se adună în număr mare pe maluri.
Pescarul Grigore Fîrsa observă o dinamică interesantă în ecosistem: „Malul e plin de creveți din aceștia. În adânc nu stau. Racii, acum nu sunt. Practic nu sunt. Când se răcește apa, apar racii, dispar creveții.” Această observație sugerează o posibilă competiție între speciile de crustacei pentru resurse și habitate.
Preocupări ecologice și studii în desfășurare
Biologii de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării își exprimă îngrijorarea cu privire la potențialul impact negativ pe care acești creveți invazivi l-ar putea avea asupra speciilor autohtone. Aurel Năstase, biolog în cadrul institutului, explică: „Se fac studii încă să vedem ce impact poate avea asupra speciilor băștinașe. Orice specie care ajunge și se înmulțește într-un număr relativ mare o considerăm o specie care este invazivă.” Există temeri că aceștia ar putea consuma icrele peștilor indigeni, afectând astfel populațiile locale.
Pe de altă parte, autoritățile locale văd în apariția noii specii o oportunitate, dar subliniază importanța adaptării echilibrate a ecosistemului. Vitali-Cristian Finoghen, primarul comunei Sarichioi, menționează: „Este un mic război pe care îl poartă creveții cu celelalte specii. Noi sperăm să se adapteze zonei, astfel încât să putem să ne folosim și de peștele nostru și de creveții aceștia pentru că devin ceva aparte în zona noastră.” Studii suplimentare sunt necesare pentru a înțelege pe deplin interacțiunile dintre creveții invazivi și fauna locală, precum și pentru a dezvolta strategii de management durabil.
Sursa: Observator
