Inteligența artificială preia rapid sarcinile repetitive din companii, schimbând modul în care angajații își desfășoară activitatea. Conform unei analize transmise comunității antreprenoriale StartupCafe, în unele organizații până la 90% din cererile IT sunt deja soluționate fără intervenție umană. În România, însă, discuția se află încă la început, focusul trecând de la implementarea AI la utilizarea sa eficientă și sigură.
Ce se întâmplă la nivel global?
Global, aproape 88% dintre organizații utilizează deja tehnologia AI, iar această tendință se accelerează constant. Până în 2028, se estimează că aproximativ o treime dintre aplicațiile software pentru companii vor integra agenți AI. Totodată, cel puțin 15% din deciziile operaționale vor fi automatizate, iar numărul agenților AI ar putea depăși un miliard până în 2029. Acest lucru indică un proces de automatizare în care sarcinile repetitive sunt preluate de sisteme inteligente, reducând semnificativ volumul de muncă gestionat manual.
Companii precum ServiceNow au demonstrat deja această transformare, reușind să rezolve aproximativ 90% din cererile IT interne fără implicarea angajaților. Sarcinile vizate de aceste sisteme automate includ resetarea parolelor, deblocarea conturilor, acordarea accesului la aplicații, probleme legate de e-mail, rețea sau conectivitate VPN, precum și instalarea și configurarea software-ului. Astfel, activitățile care anterior consumau mult timp și resurse umane pot fi gestionate integral de soluții AI, bazate pe reguli și permisiuni prestabilite.
Peste jumătate dintre solicitările legate de rețea și peste 40% dintre cele legate de software sunt în prezent gestionate în mod automat, semn al unui proces de automatizare nu doar punctuala, ci completă. În unele organizații, astfel de sisteme acoperă aproape jumătate din cererile legate de infrastructură IT, schimbând fundamental modul de operare.
Integrarea AI și rolul oamenilor în organizații
Specialiștii avertizează că succesul nu stă doar în adopția unei tehnologii avansate, ci în capacitatea organizației de a o integra într-un sistem coerent. Adrian Herdan, fondator și CEO al companiei Devhd, subliniază că „diferența nu va fi făcută de numărul de instrumente folosite, ci de modul în care acestea sunt integrate“. Într-un context în care piața fiind invadată de soluții AI, adaptarea eficientă devine cheia pentru scalare și control.
În România, însă, interesul pentru inteligența artificială a crescut, dar majoritatea companiilor abordează încă faza de explorare. Dialogurile vizează mai mult întrebări precum „cum putem automatiza în siguranță” sau „cum măsurăm impactul și păstrăm controlul”. În timp, se observă o schimbare de paradigmă, în care sarcinile repetitive sunt automatizate, iar personalul devine mai concentrat pe activități ce implică decizie, coordonare și adaptare.
Ce schimbări aduce această tranziție?
Schimbarea fundamentală rămâne modul în care AI-ul este utilizat și integrat în procesele de business. Nu este vorba doar despre tehnologie în sine, ci despre modul în care aceasta devine parte din fluxurile operaționale, contribuind la eficiență și vizibilitate. În timp, această evoluție va permite organizațiilor nu doar să automatizeze task-uri punctuale, ci să funcționeze ca sisteme coerente, adaptate la noile provocări.
În România, această tranziție a început deja, dar încă se află în faza de învățare și experimentare. În timp ce discuțiile pragmatice predomină, companiile analizează cu atenție modul în care pot automatiza fără a pierde controlul, menținând în același timp siguranța datelor și stabilitatea proceselor.
Potrivit datelor oficiale, până în 2023, peste 80% dintre firmele din țară au în plan sau în desfășurare proiecte de automatizare bazate pe AI, cu accent pe gestionarea cererilor repetitive. În acest context, tranziția către utilizarea mai avansată a inteligenței artificiale pare inevitabilă, chiar dacă adaptarea și integrarea rămân provocări majore pentru mediul de afaceri autohton.
