Inteligența artificială influențează salariile și creează o bulă economică riscantă

Inteligența artificială promitea odată o revoluție economică, un motor pentru prosperitate universală și o redescoperire a echității sociale. Însă, ultimele analize și date economice sugerează o realitate diferită, mai dureroasă pentru milioane de oameni. În timp ce liderii din industria tech promit o eră a abundenței, indicatorii economici și cercetările independente indică faptul că AI, în forma sa actuală, contribuie mai degrabă la consolidarea unei bule financiare, vulnerabilizând economia reală și veniturile populației active.

### Promisiuni dezamăgite și realități tulburi

Discursul optimist despre AI ca factor de creștere și echitate socială este tot mai contestat de datele statistice. În timp ce directorii companiilor tehnologice promovează ideea că automatizarea și inteligența artificială vor crea locuri de muncă și vor redistribui bogăția, realitatea arată altceva. După aproape un deceniu de stabilitate relativă în ponderea salariilor în consum, această proporție a început să scadă abrupt după pandemia de Covid-19. La nivel global, consumul susținut de salarii reale a fost înlocuit, tot mai mult, de fonduri speculative, investitori și evaluații exagerate ale companiilor din domeniul AI.

Astfel, în loc să fie o forță de democratizare a bogăției, AI adâncește polarizarea socială, alimentată de capitalul finanțial și de investițiile speculative în centre de date, tehnologii și startup-uri. Aceasta creează o iluzie de prosperitate, bazată mai mult pe iluzii bursiere și pe creșterea valorii acțiunilor decât pe creșteri reale ale veniturilor muncitorilor. În aceste condiții, economia devine tot mai fragilă, iar riscul unei crize generale crește pe măsură ce aceste baloane speculative se dezumflă.

### Bula AI: între promisiuni și pericolul spargerii

Una dintre cele mai discutate teorii privind viitorul AI sugerează că, dacă această bulă financiară va exploda, consecințele nu vor fi catastrofale pentru întreaga societate, ci mai degrabă o corecție necesară. Potrivit unor economiști, o astfel de șoc ar afecta în primul rând elitele tehnologice și investitorii, care au umflat rupte ale valorii companiilor în speranța unor profituri uriașe în viitorul apropiat.

Pentru angajații obișnuiți, această posibilă prăbușire ar putea avea un efect benefic pe termen mediu și lung. Economia ar putea reveni pe un făgaș mai echilibrat, în care creșterea se bazează pe venituri din muncă, nu pe speculații și investiții riscante. În prezent, însă, predomină o cultură a creșterii artificiale, susținută de evaluări exagerate ale companiilor de tech, investiții de masă și construcția de infrastructură digitală costisitoare. Această strategie, alineată cu discursul optimist al liderilor din Silicon Valley, ascunde unele probleme fundamentale ale sistemului economic global.

Cât timp AI este perceput doar ca o tehnologie inovatoare, beneficiile vor părea oricând pentru mulți doar o iluzie. Cheia constă însă în modul în care aceste tehnologie sunt integrate în economia reală. Dacă sunt folosite pentru consolidarea pozițiilor de monopol, reducerea forței de muncă și concentrare a capitalului, atunci efectul este de polarizare socială, nu de avânt general. Într-un astfel de peisaj, câștigurile se acumulează în mâinile unui mic grup de investitori, în timp ce salariile și condițiile de muncă pentru majoritatea populației se deteriorază.

### Perspective și un nou model economic?

În absența unor măsuri concrete, riscul unei recesiuni globale devine tot mai real. În cazul unei prăbușiri a bursei și a bulei speculative a AI, impactul asupra economiei reale ar putea fi dur, dar ar putea și oferi o șansă de reechilibrare. În loc să perpetuăm o iluzie a abundenței, ar putea fi momentul pentru o întoarcere la valorile muncii și ale producției reale.

Sunt tot mai multe voci care indică faptul că, în forma sa actuală, inteligența artificială nu creează bunăstare socială, ci alimentază un model economic instabil, bazat pe speculație și concentrată în vârf. Înainte ca această sfârșită să devină o criză de proporții, este nevoie de o reorchestrare fundamentală a felului în care tehnologia este folosită, pentru a crea o economie mai echitabilă și mai rezistentă. Dacă unda de șoc a acestei bule se va resimți, nu trebuie uitat că, în spatele cifrelor și al promisiunilor, rămâne munca reală a oamenilor – singura sursă durabilă de prosperitate.

Laura Moldovan

Autor

Lasa un comentariu