Irina în joc: atacurile din Marea Arabiei și impactul asupra rinelor energetice ale Iranului
Primul semn de alarmă a fost tras în ultimele zile, când Statele Unite au lansat atacuri asupra unor facilități militare iraniene din Insula Kharg, un punct crucial în infrastructura de export petrolier a Iranului. În timp ce oficialii americani afirmă că zonele vizate nu au inclus infrastructura petrolieră, analiștii susțin că riscul escaladării conflictului în regiune rămâne extrem de ridicat.
Reacția autorităților iraniene și a comunității internaționale
ISNA a raportat că Iran a înregistrat mai mult de 15 explozii pe Insula Kharg, fără a exista, însă, daune majore asupra infrastructurii petroliere, conform surselor oficiale și mass-media controlată de Teheran. Iranul a răspuns prin amenințări directe, avertizând că va riposta dacă atacurile americane continuă și dacă situația devine insuportabilă pentru sistemul energetic național.
Pe de altă parte, Washingtonul susține că raidul a avut ca scop neutralizarea infrastructurii militare cheie, fără a afecta instalațiile de extracție și export de petrol. Președintele Donald Trump a declarat într-un tweet că operațiunea a fost „una dintre cele mai puternice raiduri aeriene din istoria Orientului Mijlociu”. Video de pe rețelele sociale, filmat de oficiali americani, arată truele manevre aeriene asupra insulei, iar un oficial militar american a confirmat că țintele vizate au fost baze militare, depozite de mine și alte infrastructuri strategice, evitând însă obiectivele energetice.
Impactul asupra conflictului regional și prețurilor mondiale la petrol
Iran a avertizat de mai mult timp că orice atac asupra infrastructurii energetice va fi urmat de represalii asupra altor ținte din regiune. În cazul unor acțiuni împotriva instalațiilor petroliere de la Kharg, riscul răspândirii unui război mai amplu crește semnificativ. Statul iranian a făcut deja raiduri asupra unor depozite de petrol din Oman și Bahrain, precum și atacuri asupra navelor aflate în Golful Persic.
Specialiștii avertizează că distrugerea infrastructurii de la Kharg, principalul punct de export al Iranului, ar putea demara un conflict întins pe întregul Orient Mijlociu. Muyu Xu, analist la Kpler, estimează că refacerea acelor instalații ar putea dura luni sau chiar mai mult de un an, iar impactul asupra pieței globale de petrol ar fi devastator. China, principalul cumpărător de petrol iranian, ar resimți cel mai puternic consecințele, dat fiind restrictiile și dificultățile de a reabilita infrastructura.
„Dacă ei (iranienii) reușesc să-și reconstruiască aceste facilități, procesul va dura, dar dacă sunt distruse complet, Iranul va avea nevoie de mult timp pentru reparații”, a declarat pentru CNN un expert în domeniu. În plus, Iran a promis că va lua măsuri adecvate dacă va fi atacată, iar liderii armatei teheraneze au avertizat că vor „pune focul pe infrastructura petrolieră și gaziferă din regiune” dacă anti-iranianele acțiuni continuă.
Miza geopolitică și riscurile unei escaladări
Decizia Statelor Unite de a trimite în regiune o Unități Marine de reacție rapidă, de aproximativ 2.500 de militari, a atras atenția asupra potențialului unui conflict de amploare. Cu toate că oficialii americani nu au specificat încă modul de utilizare al acestei forțe, specialiștii consideră că o eventuală ocupare sau atac asupra Insulei Kharg ar necesita o intervenție terestră masivă.
Generalul în retragere Mark Kimmitt a explicat pentru CNN că situația a escaladat la un nivel care depășește limitele simplei operațiuni militare: „Ne folosim de insulă ca să forțăm Iranul să permită navigația navelor în Strâmtoarea Ormuz, dar dacă atacăm infrastructura petrolieră, Iranul va răspunde bombardând alte ținte în regiune. Și prețurile petrolului vor fi în aer”.
O posibilitate sumbră pentru economia mondială stă în potențiala distrugere a facilitatilor de la Kharg. Analistul Muyu Xu avertizează că Iran, deja supus sancțiunilor occidentale, va avea dificultăți reale în a-și relua rapid operațiunile petroliere. China, client major, va resimți cele mai dure efecte, fiind unul dintre cei mai afectați de pe piață.
Pe măsură ce tensiunile continuă să escaladeze, Iran afirmă că va riposta dacă bombardamentele persistă, iar liderii Revoluției Islamice revendică dreptul de a „pune focul pe infrastructură”, dacă se ajunge la o confruntare directă. În același timp, Washingtonul pare să urmeze o strategie de a face presiuni maxime asupra Teheranului, menținând, totodată, deschise posibilitățile de acțiuni militare directe.
În behind-the-scenes al conflictului, militarii americani par să pregătească terenul pentru eventuale operațiuni mai ample, iar riscul de război extins rămâne, deocamdată, cât se poate de realist. Începutul unei perioade extrem de volatile pentru regiune și pentru economia globală pare, din nou, să fie în mâinile factorilor beligeranți.
