Guvernul pregătește desființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO), o mișcare care a stârnit controverse în contextul politic actual, cu Nicușor Dan la președinție și Ilie Bolojan ca prim-ministru. Proiectul de lege prevede preluarea patrimoniului și a arhivei institutului de către Camera Deputaților și încetarea activității angajaților în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Această inițiativă vine pe fondul unei evaluări critice a eficienței IRDO și a modului în care a funcționat de-a lungul anilor.
Motivele invocate pentru desființare
Inițiatorii proiectului, printre care și membrii USR, invocă lipsa de eficiență a institutului, considerat o structură administrativă cu un impact redus în domeniul drepturilor omului. Ei susțin că întregul buget alocat este consumat pentru menținerea aparatului instituțional, fără a se evidenția rezultate concrete. În martie, USR a anunțat că dorește desființarea a șase instituții publice considerate ineficiente, IRDO fiind una dintre acestea.
Criticile vizează și structura de conducere a institutului, considerată supradimensionată raportat la activitatea desfășurată. De-a lungul celor peste 30 de ani de existență, instituția a avut doar doi directori, fără limite de mandate, criterii de performanță sau obligații reale de transparență. Controlul parlamentar, deși prevăzut, nu a funcționat eficient, raportul obligatoriu la doi ani nefiind un mecanism real de responsabilizare. Totodată, evaluările internaționale au atribuit institutului cel mai slab calificativ posibil, ONU criticând numirile netransparente, lipsa pluralismului și absența mandatelor prevăzute de lege.
Impactul bugetar și costurile institutului
Potrivit proiectului de lege, desființarea IRDO ar genera un impact bugetar pozitiv, estimat la o economie de aproximativ 1,5 milioane de lei anual. Inițiatorii argumentează că sumele au fost cheltuite fără a genera rezultate concrete în raport cu misiunea declarată a instituției. În 2023, institutul a primit aproximativ 3 milioane de lei, în 2024 – 2,8 milioane de lei și 1,5 milioane de lei sunt alocate pentru 2025.
Bugetul provine din fonduri parlamentare, ceea ce a generat de-a lungul timpului discuții privind controlul și transparența. Decizia face parte dintr-un context în care se discută constant despre eficientizarea instituțiilor publice și reducerea cheltuielilor. În prezent, în contextul politic tensionat, cu președintele Nicușor Dan și guvernul condus de Ilie Bolojan, astfel de măsuri sunt adesea întâmpinate cu reacții diverse.
Următorii pași
Proiectul de lege urmează să primească avizul Consiliului Legislativ în a doua parte a lunii aprilie, care poate formula observații și propuneri de corectare.
