România, Polonia și Ungaria sunt în fața unor procese majore cu Pfizer și BioNTech, legate de contractele de achiziție a vaccinurilor anti-COVID în timpul pandemiei, transmite MEDIAFAX. Aceste dispute, aflate în faza decisivă la Bruxelles, implică sume de miliarde de euro pentru doze de vaccin comandate și neachitate, dar neutilizate, într-un moment în care criza sanitară continua să afecteze întreaga Europă.
Procesele și cauza disputei
În ultimele săptămâni, instanțele din Bruxelles urmează să se pronunțe asupra situației din România și Polonia, în timp ce pentru Ungaria a fost programată o audiere separată. Litigiile s-au declanșat după ce cele trei state au refuzat să mai accepte sau să plătească pentru anumite tranșe de vaccinuri, invocând scăderea cererii și surplusul de stocuri acumulate. Potrivit surselor, în cazul României, livrările pentru aproximativ 28 de milioane de doze, în valoare de peste 600 de milioane de euro, au fost oprite de către autorități.
„Situația reflectă, într-un modirezumat, schimbările din dinamica pandemiei și deciziile politice interne, care au făcut ca unele contracte să nu mai fie relevante”, explică un reprezentant al Guvernului român. În cazul Poloniei, suma totală de plată se apropie de 1,4 miliarde de euro, iar Ungaria se află în critică pentru zeci de milioane de euro în pretenții.
Reacția autorităților și poziția companiilor farmaceutice
Autoritățile românești susțin că aceste contracte trebuie analizate în lumina legislației UE și a dreptului contractual. „Suntem într-o situație în care, drept urmare a schimbărilor obiective în nevoile de sănătate publică și a evoluției pandemiei, nu mai considerăm necesar să continuăm plățile pentru doze neutilizate”, afirmă un oficial din Ministerul Sănătății.
Reprezentanții Pfizer, de partea cealaltă, prezintă un punct de vedere diferit. „Pfizer încearcă să determine aceste state să își respecte angajamentele asumate pentru achiziția de vaccinuri”, se arată într-un comunicat oficial al companiei. „Am demonstrat flexibilitate și dovedim în permanență disponibilitate pentru adaptare, în încercarea de a sprijini eforturile naționale împotriva COVID-19”, adaugă reprezentanții farmaceutici.
Compania subliniază că a realizat tot ce a fost posibil pentru a onora contractele, inclusiv în condițiile unei cereri în scădere și a unor provocări logistice fără precedent. Cu toate acestea, valabilitatea anumitor alegeri contractuale a devenit disputată în fața instanțelor, pe fondul problemelor legate de stocuri și schimbări în nevoile de sănătate publică.
Tensiuni și repercusiuni în Uniunea Europeană
Această dispută scoate la lumină tensiuni între guvernele naționale și companiile farmaceutice, dar și ridică întrebări despre modul în care UE a negociat achizițiile centrale. Într-un moment de criză acută, statele membre au fost nevoite să semneze contracte cu reprezentanții farmaceutici, adesea în condiții complicate și cu experiențe care se dovedesc a fi mult mai complexe pe termen lung.
Un oficial european a evidențiat la vremea respectivă că „fiecare stat decide dacă și în ce măsură își continuă angajamentele contractuale, în condițiile schimbării situației pandemice”. În prezent, autoritățile române și alte state se confruntă cu problematici juridice, încercând să echilibreze necesitatea de a respecta obligațiile contractuale și interesele naționale în gestionarea pandemiei.
Perspectivele viitoare și impactul politic
Decizia judecătorilor de la Bruxelles se anunță a fi una de mare importanță pentru relațiile dintre statele europene și marii producători de vaccinuri. Până la sfârșitul lunii martie, se va ști dacă aceste state mai au obligația de a efectua plăți pentru dozele comandate, chiar dacă nu mai sunt de folos sau nu se mai doresc.
Pentru guvernele implicate, situația devine tot mai complicată, pe măsură ce se adâncesc diferențele legate de interpretarea contractuală și de drepturile statelor în contextul unei pandemii globale. Disputa a evidențiat și vulnerabilitățile în modul în care UE a gestionat achizițiile comune, în condițiile unui răspuns rapid în fața unei crize fără precedent.
Pe măsură ce instanțele vor decide, criza va lăsa urme și în relația dintre guverne și companiile farmaceutice, fiind un test pentru solidaritatea, legislația europeană și modul în care Europa gestionează propriile provocări din timpul pandemiei.
