Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) a intensificat, în această săptămână, eforturile de combatere a muncii la negru și de asigurare a respectării legii în domeniul relațiilor de muncă. În perioada 23-27 februarie 2026, autoritățile au efectuat un total de 2.406 controale la nivel național, din care peste două treimi au fost dedicate sectorului Relațiilor de muncă, iar restul s-au concentrat pe verificarea respectării normelor de securitate și sănătate în muncă. Rezultatele acestor verificări indică o activitate intensă, dar și un efort constant de prevenire și sancționare a abaterilor de la legislație.
Echipe de control la lucru – cifre și acțiuni concrete
Controalele au vizat atât angajatori, cât și angajați, fiind dispuse în total 3.202 de măsuri de remediere, pentru remedierea neconformităților descoperite. În timpul inspecțiilor au fost aplicate 1.404 sancțiuni, cele mai multe fiind avertismente, în număr de 993. Aceste avertismente servesc adesea ca primă veste pentru operatorii economici, semnalând că încălcările trebuie corectate în termen scurt pentru evitarea unor penalități mai grele. În același timp, cuantumul amenzilor aplicate a atins aproape 7 milioane de lei, cu cea mai mare parte — peste 6,2 milioane — pentru nereguli în domeniul Relațiilor de muncă.
„Este esențial pentru sănătatea și siguranța muncitorilor ca angajatorii să respecte prevederile legale, în special privind salarizarea, timpul de muncă și condițiile de lucru,” precizează un oficial ITM. Acest avertisment vine pe fondul unei perioade în care autoritățile vor să prelungească controalele, pentru a asigura un climat echitabil în mediul de afaceri și un nivel de protecție minim pentru angajați.
Lupta împotriva muncii la negru – o prioritate constantă
Un aspect deosebit de sensibil al acțiunii Inspecției Muncii a fost combaterea muncii la negru. În această perioadă, au fost depistate 244 de persoane care prestau muncă nedeclarată, un semn clar al faptului că, în ciuda eforturilor, fenomenul rămâne încă prezent și afectează sănătatea economiei formale.
În plus, printre neregulile identificate s-au numărat utilizarea muncii nedeclarate, încălcări ale normelor legale privind timpul de muncă și de odihnă, precum și primirea la muncă a unor salariați cu depășirea duratei de lucru stabilite în contracte, în special pentru cei angajați cu program parțial. În unele cazuri, s-au constatat și situații în care măsurile dispuse în urma controalelor anterioare nu au fost respectate sau puse în aplicare, ceea ce îngreunează procesul de regularizare și sancționare.
Legislația muncii din România a fost de-a lungul anilor adaptată pentru a combate aceste practici, însă realitatea economică și socială demonstrează că există încă obstacole în calea respectării legii. În contextul actual, autoritățile își exprimă intenția de a intensifica controalele și de a lucra în colaborare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență și alte organisme de control, pentru a face diferența între operatorii economici care respectă legea și cei care încalcă norme esențiale.
Perspective și situația actuală
Pentru moment, deși acțiunile de control sunt intense și constante, fenomenul muncii la negru și încălcările în domeniul relațiilor de muncă persistă. În ultimele opt luni, Guvernul și instituțiile de control au adoptat o serie de măsuri pentru combaterea acestor practici, însă rezultatele depind în continuare de vigilența și colaborarea tuturor actorilor implicați.
Ce urmează? Specialiștii anticipează o accentuare a măsurilor coercitive și a inspecțiilor în domeniu, chiar dacă măsurile educaționale și campaniile de conștientizare rămân esențiale pentru schimbarea mentalităților și a comportamentelor pe termen lung. În primul rând, controlul riguros trebuie să fie însoțit de o abordare preventivă și de crearea unui mediu de afaceri transparent și responsabil.
Momentan, autoritățile își păstrează angajamentul de a monitoriza și sancționa orice abatere, astfel încât piața muncii să devină un spațiu echitabil pentru toți angajații. Între timp, pentru angajatori, respectarea normelor legale nu mai reprezintă doar o obligație legală, ci și o condiție pentru a construi o relație durabilă și de încredere cu salariații, dar și pentru a evita pierderea de credibilitate și resurse financiare.
