Conform Digi24: Fraudele online se diversifică, iar autoritățile întâmpină dificultăți în identificarea infractorilor, clasează dosare
Schemele prin care oamenii sunt păcăliți să furnizeze date bancare sau să ofere acces la dispozitive personale se multiplică. În multe cazuri, procurorii se confruntă cu lipsa unor date concrete pentru a identifica autorii, ducând la clasarea dosarelor penale. Prevenirea rămâne, astfel, cel mai important scut împotriva înșelătoriilor din mediul online.
Digi24.ro a analizat documente care confirmă clasarea a 15 dosare penale în care români au reclamat că au fost înșelați în mediul online. Aceste fraude includ promisiuni false de câștiguri la platforme de investiții, solicitări de date bancare sub pretextul unor vânzări online sau apeluri telefonice de la pretinși reprezentanți ai unor instituții. În final, victimele pierd diverse sume de bani, în funcție de situație și de soldul contului.
O schemă recentă implică mesaje prin care utilizatorii sunt anunțați că au încălcat reguli de circulație și trebuie să plătească o amendă printr-un link fals. O altă metodă, răspândită de anul trecut, presupune apeluri de la pretinși reprezentanți ai Băncii Naționale a României, care solicită date personale sub pretextul unor credite false deschise pe numele victimelor și îi îndeamnă să mute banii într-un cont al BNR. Aceste metode evoluează constant, pe măsură ce unele sunt descoperite, apar altele noi.
Dificultăți în identificarea autorilor fraudelor online
Dintre cele 15 dosare penale analizate de Digi24.ro, clasate de procurori și confirmate de instanțe în perioada mai-iunie 2026, doar în două cazuri persoanele vătămate și-au recuperat prejudiciul. Acest lucru a fost posibil prin raportarea tranzacțiilor frauduloase către bănci, înainte ca autorii schemelor să poată retrage banii sau să efectueze transferuri.
Cu toate acestea, în majoritatea dosarelor analizate, autoritățile nu au reușit să stabilească identitatea autorilor, invocând lipsa unor date concrete dincolo de o adresă IP sau numele unui cont. Un exemplu citat într-o ordonanță de clasare menționează: „În urma verificărilor efectuate cu privire la numărul de telefon utilizat și la firma de tranzacționare, nu s-au putut obține date concrete care să conducă la identificarea autorilor (…) în acest caz concret, interesul social nu justifică angajarea în continuare a resurselor investigative ale organelor judiciare pentru a obţine tragerea la răspundere penală a autorilor faptei, care nu au putut fi identificaţi în ciuda eforturilor depuse de către organele de cercetare penală”.
Alte motive invocate pentru clasare includ lipsa probelor tehnice directe sau indirecte, precum adrese IP sau informații despre beneficiarii transferurilor. De asemenea, s-a invocat faptul că infractorii au folosit adrese IP din Thailanda, complicând identificarea.
Prevenția: cel mai bun scut împotriva înșelătoriilor cibernetice
Autoritățile și experții subliniază că prevenirea este esențială pentru a evita aceste fraude. În cazul platformelor de investiții suspecte, se recomandă consultarea instrumentului „alerte investitori” al Autorității pentru Supraveghere Financiară (ASF). O simplă căutare pe Google cu denumirea platformei poate oferi informații relevante.
Pentru alte tipuri de înșelătorii, recomandările includ:
Nu divulga informații personale prin telefon, deoarece instituțiile publice nu solicită date sensibile în acest mod.
Verifică autenticitatea apelurilor telefonice suspecte, apelând înapoi la numerele oficiale ale instituțiilor.
Nu accesa linkuri primite prin SMS sau email dacă nu le-ai solicitat.
Verifică cu atenție adresele site-urilor web și ale expeditorilor pentru posibile greșeli sau modificări neobișnuite.
Tratează cu prudență reclamele și articolele care promit câștiguri rapide sau garantate.
Nu introduce date personale, bancare sau de logare pe site-uri necunoscute și nu trimite poze cu acte de identitate sau carduri către persoane necunoscute.
Sursa: Digi24
