Criza bate la ușă: România, între inflație, stagnare economică și consum redus
Datele economice recente trasează un tablou îngrijorător pentru România. Inflația se instalează din nou, pe fondul scumpirii energiei, iar creșterea economică se apropie de zero. Industria, un pilon tradițional, lipsește din ecuația avansului PIB. În același timp, românii își reduc consumul, amplificând riscul unei recesiuni prelungite, fenomen deja prezent la finalul anului trecut. Economiștii trag semnale de alarmă.
BNR și inflația în creștere: un peisaj sumbru
Banca Națională a României (BNR) avertizează că rata anuală a inflației va depăși estimările anterioare în perioada martie-iunie 2026. Motivul principal este scumpirea combustibililor, determinată de creșterea prețurilor la petrol și gaze naturale, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. BNR menționează și factori interni, cum ar fi expirarea schemei de plafonare a prețului la energie electrică, precum și majorarea TVA și a accizelor, care vor influența temporar prețurile.
Bancherii centrali estimează că efectele măsurilor fiscale guvernamentale vor începe să se disipeze abia în trimestrul al treilea al anului 2026. Reducerea deficitului și temperarea cererii agregate ar trebui să genereze presiuni dezinflaționiste și să contribuie la stabilizarea anticipațiilor inflaționiste, dar persistă incertitudini legate de măsurile viitoare de consolidare bugetară. BNR subliniază riscurile legate de conflictul din Orientul Mijlociu și de criza energetică globală, care pot afecta economia pe mai multe canale. Soluția propusă de BNR constă într-un efort susținut de absorbție a fondurilor europene, în special din PNRR, al cărui termen limită este septembrie 2026. Guvernatorul Mugur Isărescu a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, la 3,9%, de la 3,7% anterior. Pentru 2027, se așteaptă o scădere la 2,7%.
Industria, un motor economic blocat
Analistul Adrian Negrescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook, a subliniat că anul 2025 s-a încheiat cu o economie în stagflație, cu o creștere economică aproape de zero. El a menționat lipsa motoarelor unei creșteri sănătoase, mai ales din cauza industriei, care este practic paralizată. Potrivit datelor INS, volumul de activitate industrială a fost ușor sub nivelul anului anterior (99,8%). Industria, motorul tradițional al creșterii, nu a contribuit deloc la avansul economic. Comerțul și transporturile au stagnat, în timp ce investițiile și sectorul IT au salvat economia.
Economia a crescut cu doar 0,7% în 2025 față de anul anterior, atingând aproximativ 1.916 miliarde lei. Pentru anul acesta, Guvernul se așteaptă la o creștere de 1%, în timp ce S&P estimează un avans de doar 0,25%. Succesul depinde, mai mult ca oricând, de atragerea fondurilor europene. Fără acești bani, economia riscă o recesiune prelungită, avertizează economiștii.
Consumul populației – de la amortizor la factor de încetinire
Scăderea veniturilor românilor din cauza inflației, stagnarea salariilor și pensiilor, precum și măsurile de austeritate au dus la o încetinire a consumului. Aceste măsuri au afectat nivelul de trai, dar, teoretic, au reglat o parte din deficitul bugetar. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a declarat că un deficit de 6,2% în acest an ar fi un semn bun pentru revenirea economică.
Dăianu a subliniat că România a trăit peste posibilități și că corecția este necesară, chiar dacă implică suferință. Corecția bugetară este aplicată într-un moment de încetinire economică și de revenire a presiunilor inflaționiste. Daniel Dăianu a menționat că dezinflația va veni în a doua parte a anului, în ciuda șocurilor externe.
Beata Javorcik, economistul șef al BERD, a atras atenția că infrastructura de gaze naturale distrusă în Qatar va necesita între trei și cinci ani pentru a fi readusă în funcțiune. Javorcik a menționat, de asemenea, că România, fiind mai puțin dependentă de importuri, se află într-o situație mai confortabilă în comparație cu alte state. Ea a contrazis soluțiile promovate de unii economiști, susținând că o strategie de creștere bazată pe fonduri europene nu este sustenabilă.
În prezent, România se confruntă cu o criză lentă, dar dureroasă. Factori interni și geopolitici stagnează creșterea economică, în timp ce lipsa investițiilor private, integritatea politică și continuitatea în politicile de susținere a mediului de afaceri lipsesc.
