Impozitele pe locuințe și terenuri, în creștere: noi criterii de calcul

Guvernul a anunțat duminică, 11 ianuarie, o majorare semnificativă a impozitelor pe clădiri, terenuri și autovehicule, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Această decizie, parte a unei reforme mai ample în domeniul impozitării proprietății, a fost justificată prin necesitatea de a corecta inechitățile din sistemul actual și de a asigura o sursă suplimentară de venituri pentru bugetele locale.

Executivul a subliniat că, în prezent, România are una dintre cele mai mici ponderi ale veniturilor din impozitarea proprietăților în Uniunea Europeană, cu doar 0,55% din PIB, comparativ cu media europeană de 1,85%. “Impozitele actuale nu reflectau valoarea reală a proprietăților, existând discrepanțe majore între diferite localități. Peste o treime din impozite nu erau încasate”, a declarat un reprezentant al Guvernului.

Reforma impozitării, parte integrantă a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), vizează nu doar creșterea veniturilor locale, ci și accesarea fondurilor europene necesare pentru dezvoltarea infrastructurii și reducerea deficitului bugetar. Executivul a avertizat că amânarea acestor măsuri în anii anteriori a pus în pericol plățile unor tranșe din PNRR, estimate la 300-500 de milioane de euro.

### Evaluarea proprietăților la standarde realiste

De la 1 ianuarie 2026, baza de impozitare pentru clădiri și terenuri va fi recalibrată, iar valoarea de referință națională va crește cu 70%, stabilindu-se la 2.677 lei pe metru pătrat, echivalentul a aproximativ 535 de euro. O altă schimbare importantă este eliminarea reducerilor acordate în funcție de vechimea clădirii, ceea ce va duce la o creștere notabilă a impozitelor pentru multe proprietăți.

Guvernul a explicat că această decizie va face ca impozitele să reflecte mai bine valoarea de piață a clădirilor. “Multe locuințe care beneficiau de reduceri vor fi impozitate mult mai aproape de valoarea standard, explicând astfel majorările care depășesc 70% în unele cazuri”, au adăugat reprezentanții Executivului.

### Impactul asupra bugetelor locale

Estimările arată că aplicarea noilor taxe ar putea aduce, în 2026, venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde de lei la bugetele locale, o creștere cu peste 30% față de 2025. Această sumă va proveni în mare parte din impozitele pe clădiri, terenuri și automobile. “Aceste venituri vor rămâne la autoritățile locale, în contextul unor bugete de stat restrânse din cauza deficitului”, au precizat surse guvernamentale.

Primăriile își vor păstra competența de a stabili cotele de impozitare, însă acestea nu pot fi mai mici decât cele din 2025. De exemplu, pentru clădirile rezidențiale, cotele vor varia între 0,08% și 0,2%. “Dacă o primărie decide să majoreze cota la 0,15%, această creștere se va aplica unei baze de impozitare deja majorate, amplificând impactul final”, a explicat un purtător de cuvânt al Guvernului.

### Complicațiile aplicării noilor reglementări

Intrarea în vigoare a noilor taxe nu a fost lipsită de provocări. Guvernul a recunoscut că a existat un număr semnificativ de erori tehnice și administrative, cauzate de adoptarea târzie a legii și de deciziile Curții Constituționale. Problemele cu platforma ghiseul.ro au dus la confuzii și disfuncționalități administrative, iar autoritățile continuă să lucreze pentru a remedia aceste neajunsuri.

Anul 2026 va fi astfel un an de tranziție, urmând ca din 1 ianuarie 2027 să înceapă aplicarea impozitării pe baza valorii de piață, printr-un sistem automat de evaluare. Ministerul Finanțelor a notat că această măsură este esențială pentru respectarea angajamentelor internaționale și pentru stabilizarea situației financiare a statului român.

Laura Moldovan

Autor

Lasa un comentariu