Bucureștiul, orașul cu peste două milioane de locuitori, se confruntă cu un risc seismic extrem de ridicat, fiind desemnat actualmente drept cel mai vulnerabil oraș din Europa în fața cutremurelor. Pericolul nu este doar o ipoteză, ci o realitate prezentă pentru milioane de bucureșteni, iar numărul de clădiri vulnerabile crește alarmant de la un deceniu la altul.
Clădiri vechi, riscuri vechi și noi
De aproape jumătate de secol, Bucureștiul tânjește după reconsolidare și modernizare, însă cu rezultate extrem de limitate. Multe dintre clădirile din centrul orașului, construite înainte de 1977, când a avut loc cutremurul devastator, încă mai sunt în picioare și funcționale fără a fi fost consolidate. În plus, o mare parte dintre acestea sunt în stare de degradare avansată, iar autoritățile estimează că între 2.000 și 3.000 de imobile ar putea fi extrem de vulnerabile în cazul unui seism major.
Potrivit experților, 400 de clădiri au fost deja expertizate și încadrate în această categorie periculoasă, iar cei mai mulți dintre astfel de imobile sunt situate în zona centrală. Inginerul structurist Matei Sumbasacu, fondator al companiei Re Rise, subliniază gravitatea situației: „Din acele 300 de clădiri problemă, au picat 30 în cutremurul din ’77, deci cam 10%. Acum, numărul acestor clădiri se situează între 2.000 și 3.000, iar potențialul de prăbușire este clar, între 200 și 300 de clădiri.”
Riscul unui nou dezastru și pagubele potențiale
De aproape 50 de ani, Bucureștiul nu a mai suferit un cutremur de mare intensitate, însă studiile indică faptul că dacă un astfel de eveniment s-ar repeta, pagubele ar fi de zece ori mai mari decât cele din 1977. Creșterea densității locuirii, lipsa consolidărilor și scăderea vigilenței în protejarea patrimoniului construit fac din oraș un teren fertile pentru o criză umanitară și materială de proporții.
„Dacă astăzi s-ar repeta cutremurul din ’77, pagubele ar putea fi de zece ori mai mari,” avertizează specialiști. În plus, clădirile publice, precum spitale sau teatre, care sunt deja încadrate la risc seismic, devin mai vulnerabile ca niciodată, ceea ce poate paraliza intervențiile de urgență în caz de dezastru. În condițiile actuale, orice inițiativă de consolidare pare mult prea lentă și insuficientă în raport cu amploarea problemei.
Situația actuală a consolidărilor și perspectivele de viitor
În prezent, Bucureștiul se află în etapa de implementation a unor proiecte de consolidare. Potrivit autorităților, doar 14 șantiere sunt active la momentul actual, majoritatea în centrul orașului. Se estimează că șapte dintre aceste lucrări vor fi finalizate până la finele anului, însă ritmul este extrem de lent, iar promovarea proiectelor și accesarea fondurilor naționale și europene nu au reușit să accelereze semnificativ procesul.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a subliniat recent că statul român a luat măsuri pentru stimularea consolidărilor, oferind condiții mai avantajoase proprietarilor de imobile. „Bucureștiul, în primul rând, trebuie să acceseze mai mult fonduri. Statul nu mai cere cetățenilor banii înapoi. Dacă în termen de 25 de ani înstrăinezi acel imobil, atunci proporțional va trebui să plătești înapoi. Dacă nu se întâmplă acest lucru, se consideră investiția statului în siguranța cetățeanului,” a explicat oficialul.
Totuși, pentru că doar aproximativ 1% din clădirile cu risc seismic au fost consolidat în ultimii 30 de ani, urgența de a implementa reforme și proiecte eficiente devine din ce în ce mai clară. Specialiștii avertizează că, dacă ritmul va rămâne același, riscul ca Bucureștiul să devină un oraș al tragediilor devine, din nefericire, tot mai real. În condițiile în care o calamitate seismică poate lovi în orice moment, soluțiile trebuie accelerate, iar implicarea autorităților și a comunității trebuie să crească semnificativ pentru a transforma această criză într-una gestionabilă în timp.
