Premierul Ilie Bolojan a explicat sâmbătă, printr-o postare pe Facebook, măsurile adoptate de Guvern pentru a calma criza carburanților, afirmând că Executivul acționează în condițiile limitărilor bugetare generate de deficitele mari din anii precedenți. În contextul creșterii necontrolate a prețurilor și a nemulțumirilor din sectorul transporturilor, șeful guvernamental susține că statul nu are un beneficiu direct de pe urma scumpirilor la combustibili, ci dimpotrivă, acoperă o parte din costurile suplimentare cu ajutorul unor măsuri fiscale.
Ce măsuri a anunțat Guvernul pentru susținerea pieței carburanților
Premierul Ilie Bolojan a detaliat effortul Guvernului de a sprijini sectorul energetic, într-un moment în care prețurile carburantilor ating niveluri foarte ridicate. În principal, autoritățile au suspendat temporar unele taxe și accize, pentru a reduce povara fiscală și a permite scăderea prețurilor la pompă, dar aceste măsuri sunt limitate de constrângerile bugetare.
„Guvernul face tot posibilul în condițiile în care deficitul bugetar din anii trecuți limitează acțiunile noastre”, a precizat Bolojan. În plus, Executivul a lansat o schemă de sprijin pentru populație și sectorul economic, însă aceasta nu vine fără costuri pentru bugetul de stat.
Redresarea pieței, conform declarațiilor oficiale, implică și o monitorizare strictă a prețurilor la pompă pentru a evita speculațiile, precum și menținerea măsurilor de sprijin până la stabilizarea pieței. De asemenea, demersurile guvernamentale nu urmăresc să înregistreze profituri, ci să limiteze impactul creșterii prețurilor asupra cetățenilor și antreprenorilor.
De ce statul nu câștigă de pe urma scumpirilor la carburanți
Premiul Bolojan a subliniat că statul nu are un beneficiu direct de pe urma creșterii prețurilor la carburanți, chiar dacă pe termen scurt, TVA-ul colectat suplimentar adaugă între 100 și 110 milioane de lei lunar în bugetul național. De această sumă, o parte revine statului, însă aceasta reprezintă doar o fracțiune infimă din costurile totale generate de creșteri.
„TVA-ul extra de 100-110 milioane de lei pe lună, față de costurile bugetare mult mai mari, nu acoperă decât o parte din eforturile făcute pentru susținerea populației și a sectorului energetic”, a afirmat premierul. Mai mult, acesta a menționat că o taxă de solidaritate impusă pe profiturile petroliere servește mai degrabă ca un instrument fiscal temporar, pentru acoperirea parțială a schemei de sprijin.
Experții arată că, în ciuda percepției generale, statul nu are un interes financiar major în creșterea prețurilor, ci mai degrabă suportă o parte din costurile generate de volatilitatea pieței. În aceste condiții, măsurile de sprijin se dovedesc a fi un echilibru între restricțiile bugetare și necesitatea de a menține stabilitatea economică și socială.
Premierul Ilie Bolojan a reiterat că, pentru guvern, prioritatea rămâne gestionarea echilibrată a resurselor și aplicarea unor măsuri care să limiteze impactul negativ al fluctuațiilor de preț. În același timp, el a semnalat că autoritățile caută soluții permanente, sprijinite însă de resursele disponibile în condițiile unei situații financiare complicate.
Ultima declarație făcută în acest sens a fost anunțată pentru începutul lunii februarie, când Guvernul intenționează să aplice un set de măsuri menite să reducă tăierile de cheltuieli fără a afecta însă grav investițiile și serviciile publice.
