Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit astăzi cu reprezentanții universităților și ai mediului academic, în cadrul unei consultări importante privind bugetul pentru educație și cercetare destinată anului 2026. Discuțiile, organizate la Palatul Victoria, au avut loc pe fondul presiunii tot mai mari de reducere a deficitului bugetar și a riscului impactului asupra finanțării universitarilor și proiectelor de cercetare. La eveniment au fost prezenți membri ai Biroului Permanent al Consiliului Național al Rectorilor, care au avut ocazia să își exprime clar așteptările și preocupările în fața reprezentanților Guvernului.
Prioritățile universităților în contextul bugetar actual
Contextul general al discuțiilor este unul delicat, având în vedere criza economică și necesitatea de a ajusta cheltuielile publice la o posibilă reducere a fondurilor pentru domeniile esențiale, inclusiv învățământul superior și cercetarea. Universitățile românești se confruntă deja cu un deficit de finanțare, care se resimte în capacitatea de a păstra standardele de calitate, de a atrage tineri cercetători și de a investi în infrastructură și proiecte inovatoare.
Reprezentanții universităților au cerut, în cadrul consultărilor, o alocare corespunzătoare a fondurilor, menționând că, în ultimii ani, creșterile bugetare au fost insuficiente pentru a ține pasul cu necesitățile reale ale sistemului. Ei au subliniat că reformele din educație și cercetare trebuie să fie însoțite de mijloace financiare concrete, pentru a evita regresul și pentru a asigura un mediu academic competitiv, capabil să răspundă provocărilor socio-economice ale secolului XXI.
Impactul reducerilor bugetare și măsurile pregătite
Premierul Ilie Bolojan a evidențiat că, în contextul restricțiilor financiare, Guvernul trebuie să prioritizeze cheltuielile și să găsească soluții pentru a proteja domeniile fundamentale ale societății. „Este nevoie de dialog și de o înțelegere comună asupra modului în care putem susține în continuare excelența în educație și cercetare, în limitele fezabilului pentru bugetul național”, a afirmat oficialul.
Guvernul intenționează să dezvolte un plan strategic pentru următorii ani, în care să fie incluse măsuri pentru creșterea eficienței cheltuielilor, precum și stimulente pentru proiecte inovative. De asemenea, există discuții pentru atragerea de fonduri europene, în special prin programul Orizont Europa, pentru susținerea cercetării de vârf și a inovării în universități. Totodată, introducerea unor modele de parteneriat între mediul privat și cel academic reprezintă o variantă de a completa bugetul și de a asigura durabilitatea finanțării din domeniul științei și învățământului superior.
Perspectivele și următorii pași
Discuțiile de astăzi nu reprezintă decât începutul unui proces de dialog continuu, în contextul în care viitorul buget pentru educație rămâne unul dintre cele mai sensibile și disputate subiecte ale momentului politic românesc. Reprezentanții universităților și ai mediului academic speră ca, în timpul elaborării proiectului de buget pentru 2026, să fie găsite soluții care să nu compromită dezvoltarea pe termen lung a învățământului superior românesc și cercetării.
În următoarele săptămâni, oficialii vor analiza propunerile și observațiile transmise, urmând să fie elaborate un set de măsuri concrete care să asigure un echilibru între realitățile financiare ale țării și nevoile sistemului educațional. Rămâne de văzut dacă Guvernul va fi capabil să implementeze un plan sustenabil și eficient, care să asigure că universitățile românești vor putea să se alinieze standardelor europene și internaționale, chiar și în condițiile unor restricții bugetare strict impuse.
