Locuitorii orașului Otopeni sunt invitați să-și exprime opinia cu privire la restricționarea activităților de jocuri de noroc în zona lor. Printr-un sondaj lansat recent, administrația locală caută să determine dacă cetățenii preferă interzicerea completă sau parțială a acestor activități, în speranța de a limita impactul social și economic al industriei jocurilor de noroc în comunitate. Până la data-limită de 6 aprilie, populația poate vota online, fiind interesant de remarcat că peste jumătate dintre respondenți susține o interdicție totală.
Această inițiativă vine în contextul modificărilor legislative aduse de Ordonanța de Urgență nr. 7/2026, care acordă autorităților locale dreptul de a decide dacă zona lor va permite sau nu activități de jocuri de noroc. Oficialii din Otopeni consideră că această măsură ar putea fi un pas în direcția reducerii riscurilor sociale generate de pariurile și păcănelele din apropierea rezidențialelor. Conform noilor reguli, operatorii de jocuri de noroc trebuie să obțină o autorizație anuală de funcționare de la primărie, iar amplasarea locațiilor va fi decisă prin hotărâre locală, cu obligația de a limita accesul și de a controla numărul de unități autorizate.
Sondajul, utilizat ca instrument de consultare civică, se adaugă unei serii de măsuri legislative și hotărâri adoptate în diferite comunități din țară. La Bragadiru, de exemplu, proiecte de hotărâre aflate în dezbatere în această săptămână vizează interzicerea totală a sălilor de jocuri de noroc, precum cazinouri, agenții de pariuri și săli de bingo. Dacă proiectele vor fi aprobate, activitatea acestor locații va fi sistată și în aceste zone, iar cererile de autorizare pentru operatorii existenți vor fi respinse ca inadmisibile. În cazul celor care dețin deja licență, dreptul de a continua activitatea va fi permis doar până la expirarea acesteia, după care trebuie să înceteze operarea în oraș.
Pe măsură ce măsurile restrictive se extind, și Sectorul 3 din București a adoptat o hotărâre similară, interzicând funcționarea sălilor de păcănele. Decizia, luată în urmă cu câteva zile, a fost motivată de inițiatori prin nevoia de a reduce riscurile asociate cu jocurile de noroc, mai ales pentru tineri și grupurile vulnerabile. Însă, chiar dacă aceste decizii încep să devină o normă locală, dezbaterea despre eficiența interdicțiilor totale continuă, iar specialiștii în domeniu privesc cu scepticism astfel de măsuri.
Criminologii avertizează că limitele absolute nu pot elimina complet fenomenul jocurilor de noroc, ci pot, dimpotrivă, să-l mute pe online sau în sfera clandestină. Vlad Zaha explică că „interdicțiile totale nu reduc neapărat criminalitatea și pot muta fenomenul în online sau în zona clandestină.” El atrage atenția asupra faptului că mii de români accesează deja platforme de jocuri de noroc în mediul digital, unde legislația este mai lesne de evitat și unde reclamele continuă să fie vizibile, chiar și după închiderea locațiilor fizice.
Se vorbește și despre un posibil extrapolament al jocurilor de noroc clandestine în subsoluri sau spații neautorizate, fenomen care se opune eforturilor oficiale de a controla această industrie. Criminologul subliniază că „este o realitate pe care valul de primării medii și mari care s-au avântat spre acest demers nu îl recunoaște”, adăugând că e nevoie de strategii mai complexe, care să combată nu doar simptomele, ci și cauzele.
Viitorul politicilor locale în domeniul jocurilor de noroc pare a fi unul în continuare influențat de dezbateri sociale și de perspectivele de prevenție. Întrebarea rămâne dacă aceste măsuri restrictive vor avea un efect real de reducere a problemelor sociale generate de dependență sau dacă vor doar muta fenomenul în zone mai greu de controlat. În timp ce unele comunități înaintează spre interdicții totale, altele, precum Bucureștiul, par să analizeze mai atent acest echilibru delicat, privindu-l totodată și ca pe o problemă complexă, care necesită soluții integrate, pe termen lung.
