Ziua Culturii Naționale, sărbătorită cu fast la București și Madrid
Pe 15 ianuarie, România celebrează Ziua Culturii Naționale, un moment de reflecție asupra valorii și diversității patrimoniului său artistic și literar. Într-un gest de respect și apreciere, instituțiile culturale din țară și din străinătate au organizat evenimente speciale menite să evidențieze moștenirea națională, dar și să promoveze dialogul intercultural.
Spectacol de excepție la Opera Națională din București
Seara de 15 ianuarie a fost marcată la București printr-un eveniment grandios organizat de Institutul Cultural Român, la Opera Națională. Începând cu ora 19:00, publicul a fost atras într-o experiență artistică de excepție, în care Orchestra Metropolitană București și artiști de renume internațional și locali au susținut un spectacol inedit. Printre interpretările de calificare s-au numărat nume precum Ștefan Pop, Ramona Zaharia, Raluca Știrbăț, Damian Drăghici și Alexandru Tomescu, care au amplificat emoția unei seri dedicate culturii naționale.
Această manifestare a marcat debutul seriei de evenimente din cadrul programului „Calendarul Artelor”, lansat în 2023 de Institutul Cultural Român. Pe durata unei luni, reprezentanțe ale ICR din mai multe colțuri ale lumii vor organiza activități și expoziții pentru a celebra și promova Ziua Culturii Naționale în mediul internațional, consolidând astfel imaginea României ca un centru valoric al Europei de Sud-Est.
Bucureștiul prins între tradiție și modernitate
Un alt eveniment de referință în această zi a avut loc la Madrid, unde a fost inaugurată expoziția intitulatî „București: hărți în mișcare”. Organizată cu sprijinul Muzeului Municipiului București și având ca participanți pe Adrian Majuru și Dan Pîrvulescu, aceasta oferă vizitatorilor o incursiune în istoria urbană a capitalei românești. Mai precis, expoziția propune o lectură evolutivă a orașului, de la începuturile sale ca centru în plin proces de modernizare în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX, până la imaginea sa contemporană vibrată și efervescentă.
Printr-o selecție de materiale documentare din patrimoniul muzeului și fotografii ale lui Dragoș Asaftei, expoziția evidențiază tensiunea dintre vechi și nou care a marcat dezvoltarea orașului în ultimele două secole. Totodată, ea reflectă transformările urbane generate de aspirațiile modernizatoare ale elitelor și de influența occidentală, dar și păstrarea unor elemente tradiționale în conturarea identității bucureștene.
„Bucureștiul a fost, în ultimele două sute de ani, o arenă a confruntărilor dintre «nou» și «vechi», dintre orașul oriental care se încăpățâna să dăinuie și orașul modern care s-a luptat îndelung să prindă contur”, subliniază curatorii expoziției. Aceste perspective sunt ilustrate în imagini ce surprind epoci variate, de la eleganța epocii Belle Époque, documentată în arhive, până la stilul vibrant al vieții urbane contemporane, surprins în detalii din cele mai diverse.
Pentru iubitorii de istorie și arhitectură, expoziția „București: hărți în mișcare” rămâne deschisă până pe 5 februarie 2026, fiind accesibilă zilnic, între 10:00 și 20:00, cu intrare gratuită. Vizitatorii pot explora evoluția și diversitatea unui oraș ce continuă să evolueze, păstrând, totodată, rădăcinile adânc înfipte în istoria sa culturală.
Un oraș mereu în schimbare, o cultură tot mai vie
Bucureștiul, de-a lungul secolului al XX-lea, a traversat perioade tumultoase, reflectate atât în arhivă, cât și în viețile oamenilor săi. Primele semne de modernizare au fost puse în secolul al XIX-lea, sub influența primarilor proeminenți precum Pake Em. Protopopescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea sau Mihail I. Cantacuzino. În anii interbelici, o etapă importantă a fost mandatul primarului Dem I. Dobrescu și manifestarea culturală „Luna Bucureștilor”, ce au însemnat pentru capitale o afirmare clară a identității urbane moderne.
Fotografiile realizate de Dragoș Asaftei surprind atât atmosfera atemporală a orașului în nopțile de iarnă, evocând epoca de aur a Bucureștiului interbelic, cât și maturizarea sa ca centru european vibrant. Astfel de imagini ilustrează atât provocările, cât și frumusețea unui oraș în continuă transformare, păstrându-și totodată sufletul.
În acest context, evenimentele dedicate Zilei Culturii Naționale nu doar omagiază valorile trecutului, ci afirmă și angajamentul continuu pentru promovarea și conservarea identității culturale. Perspectivele variază, dar toate indică același lucru: Bucureștiul și cultura română sunt într-un proces constant de redefinire și reafirmare, într-o lume în care mobilitatea și diversitatea sunt noile norme. Iar această contribuție la dialogul cultural global promite să mențină spiritul național viu, adaptabil și inovator pentru anii care vor urma.
