Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a început pe 14 aprilie judecarea contestațiilor în dosarul de tentativă de lovitură de stat, în care sunt implicați Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți suspecți. Contestațiile au fost depuse după ce Curtea de Apel București a decis începerea judecății pe fond, considerând rechizitoriul întocmit legal. Procesul a demarat în jurul orei 9:00, Călin Georgescu fiind întâmpinat de susținători în fața sediului ÎCCJ.
Acuzațiile procurorilor în dosarul de „lovitură de stat”
Dosarul, instrumentat de Parchetul General, vizează evenimente petrecute în decembrie 2024. Horațiu Potra și o serie de mercenari au fost opriți în trafic în apropiere de București. Potrivit procurorilor, pe 7 decembrie 2024, la un centru de echitație din Ilfov, Georgescu și Potra ar fi pus la cale un plan pentru a deturna un protest. Protestul era organizat în susținerea fostului candidat la prezidențiale.
La întâlnire au participat Potra, Georgescu, Sechilă și Marian Burcea, garda de corp a lui Georgescu. După această întâlnire, Georgescu l-ar fi contactat pe Dan Grăjeanu, liderul organizației de extremă dreapta Frăția Ortodoxă, transmițându-i că „în cursul zilei următoare va da un îndemn concret: viața sau țara”. Procurorii susțin că întâlnirea coordonată de Georgescu ar fi fost o pregătire pentru „evenimente destabilizatoare”. Protestul, cerut inclusiv de Georgescu într-o apariție televizată, trebuia să aibă loc pe 8 decembrie 2024 în fața Catedralei Mântuirii Neamului. Scopul era de a folosi protestatarii drept „masă de manevră pentru realizarea acțiunilor subversive”.
Rolul mercenarilor și planul de „destabilizare”
Protestul, conform procurorilor, urma să fie deturnat prin acte de violență. Potra s-ar fi ocupat de adunarea mai multor persoane, inclusiv mercenari înarmați, pentru a participa la protest. Un număr de 20 de persoane sunt trimise în judecată alături de Georgescu și Potra. Mercenarii lui Potra ar fi fost echipați cu materiale pirotehnice de mare putere și alte obiecte periculoase.
Rolul mercenarilor ar fi fost acela de a „crea un climat de teroare” în cadrul protestului, prin care susținătorii lui Georgescu intenționau să ceară reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale. Procurorii au descris acțiunile ca fiind o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”.
Surse judiciare au explicat că „grupurile de oameni în mijlocul cărora se detonează materiale pirotehnice se comportă frecvent într-un mod care duce la consecințe dezastruoase, nedorite sau neanticipate de membrii grupului.”
Editorul articolului este M.G.
