Conform Digi24: Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a amânat pentru 20 august decizia finală într-un proces crucial cu Guvernul și Ministerul Finanțelor, vizând plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Instanța supremă solicită achitarea unor sume estimate la aproximativ 5 miliarde de lei, miza financiară fiind considerabilă.
Controverse privind executarea hotărârilor judecătorești
Acțiunea în instanță, introdusă de Înalta Curte, a fost admisă în primă fază de Curtea de Apel București pe 5 mai. Aceasta a obligat Executivul să achite integral sumele restante, inclusiv prin rectificare bugetară. Decizia de fond stipulează că Guvernul are zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru a face plățile, sub sancțiunea unor penalități de 1% pe zi din suma datorată, plus o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
În cererea de chemare în judecată, ÎCCJ susține că neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive de peste un deceniu încalcă dreptul de proprietate al magistraților. Instanța consideră că refuzul Guvernului de a plăti aceste sume afectează principiul separării puterilor în stat și autoritatea justiției.
Scoaterea în afara legii a unor prevederi legale
Reprezentanții Guvernului au cerut în timpul procesului sesizarea Curții Constituționale cu privire la mai multe articole din Legea contenciosului administrativ. Executivul dorește clarificarea posibilității ca o instanță să oblige Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi salariale peste limitele prevăzute de legea bugetului. De asemenea, Guvernul a solicitat o întrebare preliminară din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene și suspendarea procesului până la primirea unui răspuns.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat pe 2 iulie sesizarea Curții Constituționale pentru un conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte. El a acuzat instanța supremă de substituire a puterii executive și legislative în materie bugetară, afirmând că atribuțiile Guvernului și Parlamentului sunt clare în ceea ce privește elaborarea bugetului și alocarea fondurilor.
Majorări salariale retroactive și redirecționări bugetare
Restanțele salariale provin din majorări de 25% acordate judecătorilor și procurorilor în 2023, cu aplicare retroactivă începând din 2018, pentru alinierea la decizii judecătorești anterioare. Guvernul a amânat ulterior o parte din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale. Ministerul Finanțelor a prevăzut în proiectul de buget pentru 2026 suma de aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, o creștere semnificativă față de anul precedent, menită să acopere aceste datorii istorice.
Decizia finală a ÎCCJ în acest caz este așteptată pe 20 august și ar putea influența gestionarea finanțelor publice și relația dintre cele trei puteri în stat.
Sursa: Digi24
