Iarna își pierde din caracteristici: viscolele devin o amintire
Două trăsături esențiale ale iernii, odinioară obișnuite, dispar din peisajul românesc. Sorin Cheval, cercetător științific la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), afirmă că „iarna este cea mai schimbată”, cu viscolele din trecut lăsând loc unui anotimp din ce în ce mai blând și lipsit de zăpadă.
În ultimii ani, viscolul, un fenomen natural de mare intensitate, a devenit aproape inexistent. „Erau două-trei viscole importante în fiecare an în Câmpia Română, dar acum ne confruntăm cu o absență aproape totală a acestora. Au fost ani în care am avut un singur episod de viscol, iar acesta a fost moale și ușor”, explică Cheval. Se pare că matematicile climatice spun o poveste divizată, iar numărul de episoade de viscol tinde spre zero. Excepțiile, cum ar fi stratul de zăpadă de 48 cm din București, în iarna trecută, sunt considerate cazuri izolante.
Schimbarea climatului: cauze și efecte vizibile
Unul dintre motivele acestei schimbări drastice este legat de încălzirea globală și de evoluția circulației atmosferice. „Ciclonicii mediteraneeni, ajungând mai frecvent deasupra României, aduc vreme caldă și ploi, în timp ce anticiclul siberian care aducea temperaturi scăzute s-a făcut aproape absent”, susține cercetătorul ANM. Consecințele sunt clare: dacă în trecut iarna însemna zăpadă, acum acest concept devine tot mai vag.
Potrivit statisticilor, cea mai caldă iarnă înregistrată în România a fost cea dintre 2023 și 2024, cu o temperatură medie de 3,8 °C. Comparativ, cele mai reci ierni au oscilat sub -5 grade Celsius, cum au fost anotimpurile din 1954 și 1985. Aceste date nu sunt doar simple cifre; ele conturează un peisaj climatologic care ar trebui să ne preocupe.
Valurile de căldură: o realitate tot mai prezentă
Un alt aspect semnificativ evidențiat de Cheval este evoluția valurilor de căldură în România. Acest tip de fenomene climaterice, care odinioară se manifestau predominant în sezonul estival, au început să apară tot mai devreme în primăvară și chiar în toamnă. „Deja se observă primele valuri de căldură încă din aprilie, iar în toamnă acestea ajung până în luna octombrie”, afirmă specialistul.
De exemplu, pe 21 octombrie 2023, România a înregistrat temperaturi de peste 35 de grade Celsius, iar pe 15 aprilie 2024, temperatura a atins aproape 34 de grade. „Aceste fluctuații sunt îngrijorătoare și sugerează o transformare profundă a climatului nostru, ceea ce va avea repercusiuni asupra mediului și sănătății publice”, avertizează Cheval.
Până la finalul secolului, estimările sugerează o creștere semnificativă a numărului de zile în care temperatura va depăși 30 de grade, și nu vom scăpa nici de nopțile tropicale. Schimbările climatice nu reprezintă doar o teorie abstractă; ele sunt o realitate palpabilă, vizibilă zi de zi.
Îngrijorări pentru viitor și adaptarea necesară
Efectele schimbărilor climatice nu se opresc doar la viscole și valuri de căldură. Zonele urbane devin din ce în ce mai calde și mai uscate, iar fenomenul insulei de căldură urbană se intensifică, mai ales în orașele mari. Aceasta are un impact asupra sănătății locuitorilor și necesită măsuri de adaptare din partea autorităților.
În această tranziție climatică, Sorin Cheval subliniază că nu suntem într-o situație extremă, dar modificările sunt suficiente pentru a ne pune pe gânduri. „Dispariția zăpezii și incertitudinea vremii ne provoacă să ne reconsiderăm modul în care trăim și ne adaptăm la aceste noi condiții”, concluzionează cercetătorul.
Cu un climat în schimbare, este evident că avem nevoie de acțiuni mai ferme și de politici adaptate realităților viitoare. Fie că ne învățăm să trăim fără viscole sau să facem față valurilor de căldură, viitorul se întreține cu decizii și măsuri responsabile.
