PNL Ilfov și tensiuni interne: Hubert Thuma rebută acuzațiile de alianță cu PSD în contextul crizei de leadership
În mijlocul turbulentelor din PNL, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a venit cu o clarificare fermă în privința acuzațiilor care au zguduit partidul. În ultima perioadă, voci din interiorul formațiunii au susținut că unii membri ar fi votat împotriva conducerii pentru a se alinia cu PSD, într-un scandal de amploare ce a amenințat coeziunea PNL. Thuma a respins categoric aceste afirmații, subliniind că situația este mai complexă și că poziția sa trebuie interpretată într-un context de discuții interne necesare pentru consolidarea partidului.
Încercarea de schimbare a conducerii și rezultatul votului
Recent, liderul PNL Ilie Bolojan a încercat să aducă în discuție o remaniere a șefilor de organizații de sector din București, precum și din alte județe, incluzând Buzău și Ialomița, dorindu-și înlocuiri pe motive legate de rezultate electorale slabe. Pentru a-și susține inițiativa, Bolojan avea nevoie de 37 de voturi favorabile, însă a reușit să obțină doar 35, ceea ce a dus la blocaje și tensiuni în cadrul partidului.
Președintele CJ Ilfov a explicat: “De ceva timp încoace, se acreditează ideea că împotriva domnului Bolojan s-au aliat oameni din PNL care au PSD în suflet. Cu alte cuvinte, că ne-am fi vândut. Că ‘PeSeDiștii cei răi din PNL’ ar fi votat ieri împotriva înlocuirii liderilor unor organizații de sector din București și din țară.” Această declarație răspunde direct acuzațiilor lansate din interior, încercând să calmeze spiritele și să clarifice poziția celor implicați.
Votul de încredere și implicarea liderilor județeni
Un alt aspect important îl reprezintă votul din cadrul Biroului Politic Național, unde Ilie Bolojan a cerut un vot de încredere în condițiile unor poziții divergente în partid. În urma unei adunări tensionate, majoritatea a susținut în continuare mandatul acestuia, cu 47 de voturi pentru și trei împotrivă, indicând sprijinul partidului pentru conducerea sa, în ciuda controverselor.
Thuma a mai adus în discuție faptul că, printre cei care s-au opus schimbărilor, se află și trei președinți de consilii județene din Brașov, Giurgiu și Ilfov. El a explicat că “Printre cei care ne-am împotrivit demiterii șefilor de organizații am fost și 3 președinți de consilii județene din Brașov, Giurgiu și Ilfov. Chiar dacă colegul de la Giurgiu nu a participat la ședință, m-a mandatat să îl reprezint pentru că amândoi împărtășeam același punct de vedere.” Aceste declarații evidențiază implicarea activă a unor lideri de județ, care, deși au avut poziții diferite, au încercat să apere autonomia organizațiilor locale.
De asemenea, Thuma a detaliat diferențele de context în județele respective. La Brașov, din cei 58 de primari, 30 sunt membri PNL, incluzând municipiul, iar în Giurgiu, 43 din 54 de primari sunt liberali. În Ilfov, numărul reprezintă 32 din 40 de primari. Această structură organizează o imagine clară a poziției partidului la nivel local și a gravității cu care conducerea centrală trebuie să gestioneze aceste diferențe pentru a menține unitatea.
În privința votului contra demiterilor, Thuma a subliniat că “se dorește o discuție corectă și constructivă în interiorul partidului, dar și o analiză clară cu privire la schimbările necesare.” El a adăugat că, dacă analizăm rezultatele, “propunerea domnului președinte a fost respinsă de oameni cu rezultate electorale foarte bune, care nu pot fi acuzați că sunt ‘PeSeDiștii cei răi din PNL’.” Această poziție indică dorința de a readuce în prim-plan discuțiile constructive, departe de acuzațiile reciproce, pentru a avansa în reformarea strategică a partidului.
Criza de leadership din PNL a atins și nivelul de încredere în rândul fiecărui lider județean. Între timp, Bolojan și echipa sa încearcă să gestioneze situația delicată, în timp ce zvonurile privind o posibilă fragmentare continuă să planeze în spațiul public. În această atmosferă tensionată, rămâne de urmărit dacă va reuși să se creeze un consens intern, în condițiile în care opoziția față de anumite decizii pare să fie tot mai vocală.
Deși deciziile interne rămân a fi o problemă strategică, cert este că, pentru moment, PNL trebuie să gestioneze cu înțelepciune această criză de leadership, pentru a nu slăbi poziția electorală și pentru a păstra unitatea necesară în fața viitoarelor provocări politice.
