Modificări radicale în numărul polițiștilor locali și al angajaților din administrație
Calculul numărului de polițiști locali va fi diferențiat în funcție de dimensiunea localității, conform unui nou pachet legislativ adoptat de Guvern. Astfel, în orașele mici, un polițist va putea fi angajat pentru fiecare 1.200 de locuitori, dar doar dacă bugetul local permite acoperirea integrală a costurilor de funcționare. În contrast, în București și alte județe mari, raportul va fi drastic diferit, cu un polițist pentru 6.500 de locuitori. Acest prag va conduce ușor la o scădere notabilă a numărului de polițiști locali în localitățile mai mici, ceea ce a generat deja controverse în rândul autorităților locale.
Între timp, normele pentru angajările din cabinetele demnitarilor se vor restrânge considerabil. De exemplu, Cabinetul premierului va avea doar cinci posturi, iar vicepremierii vor dispune de maximum cinci posturi, respectiv trei pentru cei fără portofoliu. În total, se estimează că aproximativ 13.000 de posturi din administrația publică locală ar putea fi desființate, ceea ce stârnește temeri cu privire la impactul acestor măsuri asupra serviciilor publice.
Reducerea cheltuielilor și sancțiuni pentru primării
Noua lege introduce și sancțiuni pentru primăriile care nu respectă regulile de reducere a cheltuielilor. Dacă autoritățile locale nu reușesc să diminueze bugetul cu 10% sau să facă economii, acestea vor fi obligate să recurgă la disponibilizări de personal. Această măsură s-a stârnit deja critici, unii primari considerând că bugetele locale sunt deja sub presiune și că aceste regulamente nu fac altceva decât să agraveze situația.
“Suntem într-o situație delicată. Am muncit din greu pentru a menține serviciile publice la un nivel decent, iar aceste măsuri ne vor afecta și mai mult capacitatea de a răspunde nevoilor cetățenilor,” a declarat un primar dintr-o localitate mică, sub protecția anonimatului.
Eficientizarea sau desființarea?
În cadrul acestui pachet de reforme se urmărește și eficientizarea administrației publice, prin măsuri precum simplificarea proceselor de descentralizare și rotația funcțiilor publice sensibile. Totuși, specialiștii avertizează că aceste măsuri ar putea fi insuficiente pentru a compensa pierderile de personal și resurse, în special în zonele cele mai afectate.
De asemenea, proiectul prevede o serie de economii din administrația centrală, precum plafonarea salariilor în instituțiile subordonate Ministerului Dezvoltării. În aceeași notă, autoritățile au început să exploreze noi modalități de colectare a veniturilor fiscale, inclusiv majorarea impozitelor pentru construcțiile ilegale, ceea ce ar putea genera venituri suplimentare pentru bugetul local.
Măsurile adoptate nu sunt văzute cu ochi buni de majoritatea aleșilor locali, care se tem că vor fi efectiv neputincioși în fața unei birocrații deja suprasolicitate. Deși intențiile de eficiență sunt laudabile, rămâne de văzut cum vor putea aceste comunități să facă față provocărilor multiple, în condițiile în care personalul se va diminua considerabil.
Aceste schimbări vor transforma profund peisajul administrației publice din România, iar consecințele se vor resimți pe termen lung, în special în rândul cetățenilor care depind de serviciile locale. Identificarea unui echilibru între eficientizare și menținerea unor standarde acceptabile de servicii va fi provocarea principală în perioada următoare.
