Guvernul României a decis, încă o dată, să amâne implementarea obligatorie a montării repartitoarelor de căldură, măsură promisă încă din 2016, dar mereu amânată din cauza dificultăților administrative și financiare. Decizia, adoptată în ultima ședință de anul trecut, a venit ca urmare a necesității de a asigura un echilibru între interesul consumatorilor și stabilitatea sistemului de termoficare, într-un context economic și social tot mai complicat.
### Întârziere pe termen lung: o decizie cu ecou în sistemul termic
De mai bine de șapte ani, măsurarea consumului de energie termică în apartamente a fost prevăzută în legislație, însă aplicarea acesteia a fost vehement respinsă de către administrațiile locale și asociațiile de proprietari. În 2016, a fost introdusă obligația de a monta repartitoare pe calorifere, dispozitive ce permit fiecărui locatar să își monitorizeze consumul individual, având ca scop reducerea cheltuielilor și creșterea transparenței. Cu toate acestea, implementarea a fost tot timpul amânată, din motive tehnice, financiare și sociale.
Luna trecută, în cadrul ședinței de guvern de la finalul anului 2022, autoritățile au decis să suspende din nou aplicarea prevederilor legale, stabilind ca termen de aplicare final 31 decembrie 2026. Aceasta înseamnă că amenzile pentru nemontarea repartitoarelor nu vor fi aplicate până atunci, iar piața încă se află în impas, într-un moment dificil pentru autorități și consumatori.
### Impactul economic și social al amânării
Decizia de amânare a fost justificată de Guvern prin necesitatea de a proteja bugetele cetățenilor, în condițiile în care costurile pentru montarea repartitoarelor pot fi semnificative. „Se suspendă aplicarea prevederilor art. 47 alin. (3) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică până la 31 decembrie 2026”, precizează actul normativ adoptat.
În plus, autoritățile au adăugat că această măsură are și rolul de a permite autorităților locale și operatorilor de termoficare să se adapteze condițiilor actuale, afectate de instabilitatea economică și de crizele energetice globale. În același timp, Departamentul de Energie a încercat să ofere o mână de ajutor prin subvenții, însă aceste inițiative au avut rezultate modeste, iar programul de sprijin destinat acoperirii costurilor montării a fost criticat pentru eficiența redusă.
### O problemă încă nerezolvată: doar o parte dintre locuințe au repartitoare
În ciuda faptului că aproape 1 milion de apartamente din România sunt racordate la sistemul centralizat de încălzire, doar circa 200.000 dintre acestea au fost echipate cu repartitoare. Acest decalaj semnificativ reflectă dificultățile financiare și logistice ale implementării obligatorii, precum și reticența unor asociații de proprietari de a face investiții suplimentare pentru măsurarea consumului. Lipsa acestor dispozitive face ca facturile să fie distribuite în mod uniform, indiferent de consumul real, ceea ce în unele cazuri duce la frustrare și nemulțumire în rândul locatarilor.
Inițiativele anterioare, precum programul de subvenționare a montării repartitoarelor, au încercat să reducă povara financiară asupra gospodăriilor, însă aceste măsuri nu au avut un succes prea mare. În 2025, programul a fost criticat pentru slabă eficiență, și, deși s-a promis continuarea acestuia în 2026, rezultatele rămân modeste.
### Perspective și provocări pentru viitor
Decizia de amânare a obligației de montare a repartitoarelor și a sancțiunilor asociate indică dificultățile cu care se confruntă autoritățile în implementarea unor politici energetice eficiente și echitabile. În timp ce optimizarea consumului de energie și reducerea costurilor rămân obiective importante pentru sistemul de termoficare din România, factorii implicați trebuie să găsească abordări mai eficiente și mai sustenabile.
Pe termen mediu, scenariul cel mai probabil este acela al unei continuități a amânărilor, cu o atenție sporită pentru sprijinirea gospodăriilor vulnerabile și pentru modernizarea infrastructurii. Cu toate acestea, fără o reformă profundă și fără stimulente clare pentru participarea la acest proces, întârzierea continuă să fie o soluție temporară, cu efecte asupra transparenței și echității în distribuția costurilor de energie termică. În final, rămâne de văzut dacă și când va fi posibilă o implementare reală și echitabilă a măsurilor de măsurare și control, pentru a contribui la un sistem de încălzire mai transparent și mai responsabil.
