Guvernul respinge acuzațiile de presiuni asupra CCR formulate de Lia Savonea
Guvernul a reacționat vineri, prin purtătoarea de cuvânt Ioana Dogioiu, la acuzațiile aduse de șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea. Aceasta a susținut că premierul Ilie Bolojan ar fi exercitat presiuni asupra Curții Constituționale prin scrisoarea sa referitoare la reforma pensiilor magistraților. Dogioiu a explicat că premierul „nu a cerut un anumit verdict” și că, în schimb, a prezentat „o situație de fapt” cu scopul de a informa instanța.
Conform Dogioiu, Guvernul a adoptat un ton deschis față de CCR, argumentând că orice demers similar cu cel inițiat de Savonea a fost întotdeauna destinat informării corecte a instanțelor. Scrisoarea premierului a venit în contextul așteptărilor ca CCR să se pronunțe asupra reformei pensiilor magistraților, esențială pentru îndeplinirea criteriilor asumate în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României.
Reuniune crucială pentru justiție
Judecătorii Curții Constituționale se vor reuni pe 11 februarie pentru a discuta sesizarea Înaltei Curți în legătură cu reforma pensiilor magistraților. În acest obrăjeală de evenimente, Lia Savonea a acuzat Executivul de ingerințe inacceptabile, afirmând că avertismentele privind pierderea fondurilor europene constituie o formă de presiune. În comunicatul său, Savonea a subliniat că CCR nu trebuie să devină un instrument în serviciul obiectivelor financiare ale Guvernului.
„Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora”, a menționat Lia Savonea, subliniind importanta autonomiei în luarea deciziilor de către CCR. Judecătoarea a invocat faptul că separarea puterilor în stat trebuie respectată, iar presiunile politicii nu ar trebui să influențeze actul de justiție.
Mesajul premierului către CCR
Ilie Bolojan a confirmat, printr-o scrisoare adresată președintei CCR, Simina Tănăsescu, că România este în așteptarea unei decizii de la Curtea Constituțională pentru a mai spera la accesarea sumelor vitale din PNRR, în valoare de 231 de milioane de euro. Acest aspect adaugă o dimensiune economică situației, în care Guvernul susține că un verdict rapid ar putea preveni pierderi financiare considerabile.
„Comisia Europeană consideră acum că jalonul este neîndeplinit, dar așteaptă decizia CCR pe proiectul Guvernului care ia în considerare reforma pensiilor”, se arată în scrisoarea premierului. Această declarație ridică întrebări despre interacțiunea dintre normele legale și presiunea economică, un delicat echilibru într-un sistem democratic.
Criza în care se află justiția românească aduce în prim-plan nu doar tensiuni între puteri, ci și riscuri legate de percepția publicului asupra integrității instituțiilor statului. Debatele actuale sugerează că independența justiției este contestată, un aspect ce ar putea afecta grav încrederea cetățenilor în sistemul judiciar.
Pe măsură ce se apropie termenul-limită pentru decizia CCR, toate privirile se îndreaptă către instanță, care va avea de ales între respectarea principiilor corecte de justiție și presiunea financiară exercitată de Executiv.
Într-o atmosferă de incertitudine și dispute, efectele acestei dispute nu vor fi doar juridice, ci vor avea ecouri profunde în întreaga societate românească. Criticile la adresa Guvernului și ale savanilor din instituțiile de justiție lasă întrebări cu privire la viitorul reformelor și la capacitatea țării de a răspunde provocărilor economice impuse de Uniunea Europeană.
