Guvernul României a aprobat joi, 12 martie, proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, anunțând că documentul va fi transmis Parlamentului pentru dezbatere și eventuală adoptare. În ședința de guvern, premierul Ilie Bolojan a precizat că noile cifre reflectă o strategie orientată spre investiții publice majore și o consolidare fiscală cu pași mici, în vederea reducerii treptate a deficitului bugetar.
Bugetul propus pentru 2026 se bazează pe o estimare a deficitului la 6,2% din Produsul Intern Brut (PIB), adică aproximativ 127,7 miliarde de lei, urmând să fie redus la 5,1% în 2027. Pentru acest an, autoritățile prognozează un PIB de 2.045 miliarde lei, avansând spre o creștere de circa 2,2 trilioane de lei în 2027.
Reacția autorităților: investiții masive și stabilitate fiscală
Strategia guvernamentală pentru viitorul apropiat se concentrează pe creșterea substanțială a investițiilor publice, pentru a stimula economia și a pregăti terenul pentru dezvoltarea durabilă. Prin bugetul pentru 2026, fondurile alocate acestora depășesc 163,8 miliarde lei, fiind cu aproape o treime mai mari decât în anul precedent. Aceasta reprezintă peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul anterior.
O proporție covârșitoare din aceste fonduri provine din surse europene, peste 78 miliarde lei fiind destinate în special fondurilor nerambursabile. “Este un angajament clar pentru continuarea investițiilor în infrastructură și proiecte de amploare, care să impulsioneze economia și să creeze locuri de muncă”, a subliniat premierul Bolojan.
De asemenea, bugetul prevede o creștere a capitalului destinat administrației locale, cu suma de 86,4 miliarde lei, fiind o majorare de aproape 7,5 miliarde față de anul anterior. Aceasta va permite financiarizarea proiectelor locale și va asigura resurse pentru infrastructura județeană și comunală.
Ce părere au experții: provocări și echilibre
Deși proiectul bugetului are ca piloni principale investițiile și reducerea deficitului, există și preocupări legate de sustenabilitatea acestui plan. S-a evidențiat, de exemplu, creșterea cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică, estimate să atingă 60,8 miliarde lei, adică peste 3% din PIB. Aceasta presupune că România va continua să atragă finanțări externe, însă și că va trebui să gestioneze cu atenție datoria.
Cheltuielile cu salariile bugetarilor urmează a scădea ca procent din PIB, de la 8,8% la 8,2%, iar cheltuielile sociale vor fi menținute în jurul valorii de 250 miliarde lei, dar cu o pondere mai mică în economie. Pe de altă parte, alocările pentru investiții sunt considerate o șansă reală de dezvoltare, mai ales având în vedere creșterea explozivă a fondurilor europene, aproape dublate față de anul trecut.
Analistii economică subliniază însă că, pentru atingerea obiectivelor fiscale, va fi nevoie de implementarea eficientă a proiectelor și de menținerea unui echilibru între cheltuieli și venituri. “Este o abordare curajoasă, dar robustă în termenii planificării bugetare, dacă guvernul va reuși să își atingă țintele de reducere a deficitului în condițiile investițiilor masive”, precizează economistul Maria Ionescu.
Procedura de aprobare va continua în Parlament, unde proiectul bugetului poate suferi modificări, însă principalele direcții sunt deja stabilite. România își propune astfel să pună bazele pentru o creștere economică solidă și să își reafirme angajamentul față de fondurile europene, în timp ce încearcă să gestioneze cu prudență impactul datoriilor și al cheltuielilor.
