Guvernul analizează legea pentru stoparea detașărilor și controlul pensiilor speciale la bugetari

Guvernul pregătește o reformă clară și dură în sectorul public, cu obiectivul de a eficientiza managementul resurselor umane și de a reduce cheltuielile nesustenabile. În ședința de joi, Executivul a discutat în primă lectură un proiect de lege care, odată aprobat, va aduce schimbări radicale în modul în care funcționează aparatul administrativ și în banii cheltuiți din bugetele publice.

Unul dintre cele mai spectaculoase prevederi ale proiectului vizează încetarea în termen de 10 zile a tuturor detașărilor de personal din sectorul public, cu câteva excepții bine definite. Practic, această măsură vizează reducerea supraîncărcării administrației cu funcționari detașați, adesea considerați un simbol al birocratizării excesive. Surse din sectorul guvernamental indică faptul că această decizie are ca scop atât subordonarea mai strictă a funcțiilor publice, cât și reducerea costurilor suplimentare generate de detașări, adesea folosite pentru acoperirea unor posturi temporare sau pentru inițiative politice.

“Este o măsură radicală, dar necesară în contextul în care vrem să facem administrația mai eficientă și mai responsabilizată”, afirmă oficiali din Guvern, subliniind că măsurile vor avea și un impact pozitiv asupra transparenței și responsabilității în sectorul public. Deși criterii excepționale pot fi invocate pentru anumite situații speciale, în general, această decizie vizează eliminarea unor practici vechi, care au generat costuri și confuzie în gestionarea resurselor umane.

Reducerea pensiilor speciale, un pas spre echilibrare fiscală

Un alt punct central al proiectului vizează reducerea drastică a pensiilor speciale pentru bugetari, cu o scădere cu până la 85%. Această prevedere are în vedere o serie de pensii speciale, în special cele acordate unor categorii privilegiate din sectorul public, precum magistrați, militari sau anumite categorii de funcționari publici. Cu toate acestea, proiectul nu propune eliminarea totală a acestor pensii, ci o reducere semnificativă, ceea ce ar urma să lase suficient de clar mesajul că privilegiile acordate în trecut trebuie să fie reconsiderate în contextul actual de austeritate și responsabilitate fiscală.

Guvernul argumentează că această măsură este esențială pentru echilibrarea cheltuielilor publice și reducerea deficitului bugetar, însă protestele și reacțiile din anumite cercuri din sectorul public sunt preconizate să fie intense. În opinia autorităților, însă, această reformă reprezintă un pas necesar în direcția reformei întregii societăți și reducerea disparităților dintre salariile din sectorul public și cele din mediul privat.

Context și perspective

Este important de menționat că aceste măsuri nu apar în vacuare, ci în contextul unor eforturi mai largi de reformare a administrației publice, care începe să capete un contur clar în mandatul actual al Guvernului. În ultimii ani, administrația publică din România a fost criticată frecvent pentru birocrație excesivă, costuri inutile și un sistem de resurse umane adesea perceput ca fiind ineficient.

Reforma pregătită pentru această sesiune legislativă vine după ani de discuții și promisiuni de modernizare, dar și după numeroase încercări eșuate de a diminua pilonii privilegii excesive. În timp ce unele măsuri sunt privite cu scepticism de către angajații publici, alte segmente ale societății spun că astfel de reforme sunt necesare pentru a asigura sustenabilitatea economiei și pentru a încuraja un sector public mai responsabil și mai bine adaptat nevoilor cetățenilor.

În prezent, proiectul de lege se află în faza de discuție în primă lectură în ședința Guvernului, urmând ca, după dezbateri și eventuale modificări, acesta să fie trimis în Parlament pentru aprobare. Rămâne de văzut dacă partidele politice vor fi de acord cu măsurile dure propuse, sau dacă anumite segmentări politice vor duce la amânări sau chiar respingerea unor prevederi esențiale.

Este evident însă că Guvernul intenționează să dea un semnal clar privind angajamentul față de responsabilitatea fiscală și transparența în administrație, în condițiile în care recenta critică internă și internațională despre gestionarea resurselor livrată de sectorul public românesc devine tot mai acută. Răbdarea cetățenilor și interesul pentru o administrație mai echitabilă și mai eficientă vor fi decisive în viitorul apropiat.

Laura Moldovan

Autor

Lasa un comentariu