Guvernul României a adoptat joi o Ordonanță de urgență elaborată de Ministerul Finanțelor menită să reformeze și să simplifice modul în care funcționează sistemul fiscal pentru firme și contribuabilii individuali. Măsurile, considerate esențiale pentru modernizarea administrației fiscale și pentru stimularea mediului de afaceri, introduc norme mai stricte pentru transferul părților sociale ale companiilor cu datorii neachitate către stat și elimină o serie de proceduri birocratice care, până acum, au îngreunat relația dintre contribuabili și ANAF.
Reguli mai dure pentru transferurile cu datorii la stat
Una dintre cele mai importante prevederi ale ordonanței vizează transferul părților sociale în societățile aflate în procedură de executare silită sau cu datorii restante către stat. Pe termen scurt, această măsură vizează inhibarea practicilor de transfer de părți sociale cu scopul de a evita recuperarea debitelor către ANAF, fiind acuzată de mulți operatori economici că a fost o vulnerabilitate în sistemul fiscal. Noile reguli prevăd că pentru aceste transferuri va fi nevoie de acordul prealabil al fiscului, iar transferatorii vor trebui să dovedească că au depus toate eforturile pentru stingerea obligațiilor fiscale înainte de a putea realiza operația.
„Aceste măsuri sunt menite să elimine riscul ca firmele cu datorii mari sau chiar în procedură de insolvență să transfere părți sociale pentru a evita plata obligațiilor fiscale. Nu dorim ca mediul de afaceri să devină un spațiu în care datorii neachitate să fie transferate pe ascuns,” a declarat oficialul Ministerului Finanțelor. În același timp, autoritățile urmăresc să crească transparența și responsabilitatea în tranzacțiile cu societățile comerciale.
Digitalizarea și simplificarea relației cu ANAF
Un alt obiectiv al ordonanței este reducerea birocrației și accelerarea fluxurilor de documente între contribuabili și ANAF, în condițiile în care sistemul fiscal românesc a fost criticat în ultimii ani pentru complexitate și lipsă de transparență. Astfel, vor fi eliminate anumite proceduri greoaie și se vor digitaliza toate formalitățile legate de depunerile și autorizarea documentelor fiscale, ceea ce ar trebui să ducă, în opinia oficialilor, la o mai bună monitorizare și la reducerea erorilor umane.
„Digitalizarea administrației fiscale nu reprezintă doar o măsură de eficientizare, ci și o garanție pentru contribuabili, care vor putea să se opereze mult mai rapid, fără vizite repetate la ghișee sau așteptări inutile,” a explicat un reprezentant al ministerului. În plus, se intenționează implementarea unor sisteme automate de verificare și control, care să combată evaziunea fiscală și frauda.
Contextul reformelor fiscale din România
Aceste schimbări intervin într-un moment în care mediul de afaceri local cunoaște un proces de adaptare la noile condiții economice, în contextul impactului pandemiei și al conversiei digitale accelerate. România a traversat mai mulți ani de reforme fiscale, menite să simplifice procedurile și să stimuleze investițiile, dar încă se confruntă cu volumul mare de birocrație și cu dificultăți în recuperarea datoriilor fiscale.
Guvernul speră ca aceste măsuri să reducă economia subterană, să sporească încasările statului și să creeze un mediu mai predictibil pentru investitori. În același timp, autoritățile finanțe spun că vor monitoriza îndeaproape impactul noilor reguli pentru a ajusta politicile dacă se vor evidenția neajunsuri.
Perspectivele de pe termen mediu indică faptul că aceste reforme, dacă vor fi implementate cu succes, pot contribui semnificativ la stabilizarea fiscală și la relansarea economică a României. În condițiile în care digitalizarea și transparența devin noile standarde în administrație, așteptările sunt ca relația dintre contribuabili și stat să fie mult mai echilibrată, iar controalele fiscale să devină mai eficiente și mai justificate.
