Fraude de milioane de euro în Italia, orchestrată cu ajutorul tehnologiei AI și utilizând identități false românești
O rețea de fraudă digitală, utilizând inteligența artificială pentru a crea identități false, a fost descoperită recent de ofițerii Poliției Financiare din Italia. Tacticile elaborate ale escrocilor au permis furarea a peste 1,4 milioane de euro din fonduri publice, printr-un mecanism complex de depunere a cererilor pentru alocația unică în numele a 59 de femei române, toate fără cunoștința lor. Aceste incidente evidențiază o problemă tot mai acută în domeniul fraudei cibernetice, atât pe plan european, cât și internațional.
Tehnologia AI folosită pentru a crea identități false și a accesa fonduri publice
Escrocii au folosit inteligența artificială pentru a genera date și documente falsa, confecționând acte de identitate, adeverințe și alte documente care păreau reale. Prin această metodă, aceștia au reușit să simuleze în mod credibil identitatea a femeilor române care trăiau în străinătate, fără ca victimele să suspecteze nimic. La nivel tehnic, AI-ul a fost folosit pentru a crea profiluri de persoane virtuale, completând date precum nume, adrese și alte informații personale, pe care apoi le-au introdus în sistemele autorităților italiene.
Pentru a menține iluzia unor identități reale, infractorii au folosit și fotografii generate de algoritmi de inteligență artificială, astfel încât profilele online să fie cât mai credibile. Această metodă a reprezentat un pas semnificativ în modă de fraudare, având în vedere că autoritățile și sistemele de verificare a identităților sunt tot mai sofisticate și, totuși, vulnerabile în fața unui tehnologii avansate precum AI.
Escrocheria și urmările pentru bugetul public italian
Prin depunerea cererilor pentru alocația unică pe numele acestor identități false, infractorii au reușit să deconecteze sume importante din fondurile destinate sprijinirii familiilor vulnerabile din Italia. În total, aproximativ 1,4 milioane de euro au fost “înghețați” în conturile suspecte, iar autoritățile italiene au intervenit rapid pentru a opri transferurile și pentru a investiga modul în care această fraudă a fost posibilă.
Potrivit surselor din anchetă, rețeaua a acționat pe o perioadă lungă de timp, folosind tehnologiile moderne pentru a evita suspiciunile și pentru a păcăli sistemele automate de verificare a identităților. În premieră, anchetatorii au descoperit că infractorii au folosit atât roboți digitali, cât și profiluri false pentru a completa formularele și pentru a demonstra că cererile sunt autentice. Astfel, această amenințare devine un exemplu clar al vulnerabilităților din sistemele de redistribuire a fondurilor europene și naționale.
Context și rădăcini ale fenomenului în România și Italia
Această situație scoate în evidență o problemă tot mai răspândită atât în Italia, cât și în România, și anume exploatarea vulnerabilităților sistemelor digitale pentru a comite fraude civile și financiare. În cazul româncelor implicate, pare să fie vorba de persoane despre care se presupune că au fost înșelate sau manipulate în scopul de a permite infractorilor să utilizeze identitatea lor fără a fi conștiente de situație.
De altfel, autoritățile din România au fost informate despre această schemă, dar, până în prezent, nu s-au semnalat victime directe care să cunoască implicarea lor în aceste cereri false. În același timp, Italia continuă să își întărească măsurile de securitate, fiind conștientă că astfel de fraude pot afecta nu doar bugetul public, ci și imaginea țării ca destinatar al fondurilor europene.
Perspectiva viitoare și măsurile de prevenție
Autoritățile italiene și cele române își intensifică eforturile pentru a identifica și dismantela aceste rețele. De asemenea, se pun la punct strategii de verificare mult mai complexe pentru a combate utilizarea tehnologiilor AI în scopuri ilegale. În plus, se promovează conștientizarea în rândul cetățenilor, avertizând asupra riscurilor asociate cu furtul de identitate digitală și metodele moderne de fraudare.
Rămâne de urmărit dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a opri creșterea fenomenului și pentru a proteja fondurile publice de astfel de atacuri extrem de sofisticate. Într-o lume în care tehnologia evoluează rapid, eforturile de prevenție trebuie să țină pasul cu inovațiile infracționale, pentru a asigura siguranța și integritatea sistemelor de protecție socială.
