Conform Digi24: Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat joi că așteaptă cu interes decizia Curții Constituționale a României (CCR) pe marginea Legii integrității, menționând că este pregătit să convoace o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului pentru modificarea articolelor care ar putea fi declarate neconstituționale. Cu toate acestea, Grindeanu și-a exprimat convingerea că legea, în forma sa actuală, va trece de testul constituționalității.
Grindeanu a subliniat importanța unei decizii clare din partea CCR, preconizată pentru luni, 17 august, care să clarifice statutul constituțional al Legii integrității, un jalon esențial pentru obținerea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenul limită pentru promulgarea legilor necesare este 31 august. Liderul PSD consideră că, indiferent de opiniile politice divergente, o decizie fermă a CCR este prioritară pentru progresul legislativ.
Controverse pe marginea Legii integrității
CCR a amânat pentru luni, 17 august, deliberările asupra sesizărilor depuse de PNL, USR și președintele României referitoare la Legea integrității. Două aspecte majore au generat dezbateri aprinse și contestații. Primul vizează retroactivitatea sancțiunilor, prin așa-numitul „Amendament Fritz”. Acesta ar permite ca aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat o situație de incompatibilitate sau conflict de interese anterioară intrării în vigoare a noii legi, să își piardă mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii susțin că această prevedere încalcă Articolul 15 din Constituție, care stipulează că legea dispune numai pentru viitor și nu poate impune sancțiuni noi unor fapte deja finalizate conform legislației anterioare.
Al doilea punct de dispută se referă la declarațiile de avere și interese ale partenerilor de viață, prin „Amendamentul Grădinaru”. Legea extinde obligația depunerii acestor declarații la persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Criticii invocă lipsa unei definiții clare a acestor „relații asemănătoare”, care ar crea o ambiguitate în aplicare și ar putea forța persoanele vizate să se „autocalifice”. Președintele și opoziția consideră că publicarea nominală a averilor unor persoane private, fără funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată, contrară standardelor europene.
Presiunea fondurilor europene și riscuri internaționale
Legea integrității este un jalon cheie în PNRR, iar nepromulgarea ei până la 31 august ar putea pune în pericol primirea unor fonduri europene substanțiale, estimate la 771 de milioane de euro. PSD acuză USR și PNL că, prin sesizarea CCR, blochează acest proces pentru a-și proteja liderii politici. Pe de altă parte, contestatarii afirmă că integritatea nu poate fi asigurată prin legi neconstituționale, menite să vizeze adversarii politici, iar o lege viciată ar periclita oricum atingerea jalonului PNRR în fața Comisiei Europene.
Disputa legislativă se desfășoară într-un context sensibil, având în vedere decizia CCR din mai 2025, care a limitat deja caracterul public al informațiilor despre familia demnitarilor în declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții anticorupție atrag atenția că diminuarea transparenței averilor ar putea încălca angajamentele internaționale ale României față de organizații precum OCDE, GRECO și Comisia Europeană, în contextul Raportului privind Statul de Drept.
Sursa: Digi24
