Conform Economistul.ro: Germania se confruntă cu un scepticism tot mai accentuat față de China, cel mai ridicat din cele 15 țări europene analizate într-un sondaj recent. Șase din zece susținători ai partidelor de coaliție, CDU/CSU și SPD, consideră Republica Populară Chineză un rival sau un adversar, conform datelor publicate de European Council on Foreign Relations (ECFR).
Industria auto, în prima linie a tensiunilor
Această percepție publică se manifestă într-un moment critic pentru economia germană, marcată de pierderi semnificative de locuri de muncă în sectorul prelucrător. Aproximativ 420.000 de posturi au dispărut între 2019 și 2025, iar tendința arată o continuare a declinului cu circa 10.000 de angajați pierduți lunar. Industria auto este considerată cea mai vulnerabilă, producătorii germani pierzând cotă de piață pe fondul concurenței crescute din partea companiilor chineze, atât pe piața internă a Chinei, cât și pe piețele internaționale. Această situație complică strategia Berlinului de a echilibra protejarea producției europene cu menținerea unor relații economice esențiale cu Beijingul.
Sondajul realizat în mai 2026 arată o divergență notabilă față de alte state europene. În Italia, 56% dintre respondenți văd China ca un partener necesar sau aliat, iar în Spania procentul ajunge la 65%. Franța prezintă o atitudine mai apropiată de cea germană, deși cifrele nu sunt explicit menționate în acest context. Cercetarea ECFR a cuprins 19.481 de respondenți din 15 țări europene, dintre care 2.138 doar din Germania.
Reorientarea politicii economice germane
Până de curând, Germania a manifestat reticență în a susține măsuri comerciale europene mai ferme împotriva Chinei, preferând să consolideze relațiile industriale cu Beijingul. Această abordare s-a bazat pe accesul la piața chineză și pe integrarea lanțurilor de producție. Cu toate acestea, creșterea capacităților industriale chineze, în special în sectoare precum vehiculele electrice și tehnologiile energetice, a adăugat noi dimensiuni dezbaterii, punând problema dependențelor economice.
Autorii analizei ECFR sugerează că opinia publică oferă guvernului german spațiul politic necesar pentru o abordare mai fermă. Această perspectivă se aliniază cu o dorință crescută pentru investiții în energie regenerabilă, susținută de 57% dintre germanii intervievați, procent similar cu media europeană de 61%. Această tendință ar putea permite combinarea tranziției energetice cu reducerea dependenței de furnizorii chinezi.
Politica europeană se orientează spre consolidarea competitivității, reducerea dependențelor și sporirea securității economice. Deciziile Consiliului European din iunie au subliniat importanța tranziției verzi și a decarbonizării, dar și nevoia urgentă de reînnoire a industriei europene.
Dezbaterea privind relațiile economice cu China nu se limitează doar la comerț. În martie 2026, Consiliul UE a impus sancțiuni împotriva unor entități și persoane chineze implicate în atacuri cibernetice, demonstrând o lărgire a spectrului de preocupări legate de Beijing, care acum include și securitatea infrastructurilor și riscurile tehnologice. Pentru Germania, aceste aspecte se adaugă competiției industriale și fluxurilor comerciale în configurația complexă a relației cu China.
Sursa: Economistul.ro
