Conform Economistul.ro: Economia europeană în cifre: dominanța marilor puteri
Economia Uniunii Europene a atins valoarea impresionantă de 18,8 trilioane de euro în anul 2025. Un raport recent al Eurostat scoate în evidență o concentrare semnificativă a acestei activități economice, Germania, Franța și Italia generând împreună peste jumătate din produsul intern brut al blocului comunitar, mai exact 51,6%.
Germania continuă să dețină statutul de cea mai mare economie din UE, contribuind cu aproximativ 4,5 trilioane de euro, ceea ce reprezintă 23,8% din PIB-ul total al celor 27 de state membre. Franța ocupă poziția a doua, cu o cotă de 15,8% din economia UE, urmată îndeaproape de Italia, cu 12%. Această centralizare a resurselor economice în marile puteri ridică întrebări despre distribuția echilibrată a prosperității în cadrul Uniunii.
Spania se menține pe locul patru în clasament, cu o pondere de 9% din PIB-ul european, în timp ce Țările de Jos și Polonia contribuie cu 6,3%, respectiv 4,9%. Împreună, primele șase economii ale UE generează aproape 72% din totalul valorii bunurilor și serviciilor produse la nivel comunitar.
Dinamica Creșterii Economice în UE
În ciuda dimensiunii sale, economia germană a înregistrat una dintre cele mai lente rate de creștere reală din UE în 2025, de doar 0,2%. Acest ritm, deși modest, a fost suficient pentru a-și menține poziția de lider în contextul unei creșteri economice generale a Uniunii Europene de 1,5% în termeni reali în 2025. Aceasta marchează o accelerare față de cei 1,1% înregistrați în 2024 și față de 0,4% în 2023, dar rămâne mult sub avansurile post-pandemie.
Irlanda a înregistrat cel mai spectaculos avans al PIB-ului real în 2025, cu o creștere de 12,3%, urmată de Malta (4%) și Cipru (3,8%). La polul opus, alături de Germania, Finlanda a înregistrat o creștere de 0,2%, iar Ungaria de 0,4%. Aceste cifre subliniază diferența dintre magnitudinea unei economii și capacitatea sa de a genera creștere pe termen scurt.
PIB-ul pe cap de locuitor în UE a crescut la 41.620 de euro în 2025. Totuși, atunci când se ia în considerare puterea de cumpărare, Luxemburg și Irlanda conduc detașat, cu un PIB pe locuitor ajustat de aproximativ 2,4 ori mai mare decât media europeană. La cealaltă extremă, Bulgaria și Grecia se situează la aproximativ două treimi din media UE. Aceste discrepanțe mari reflectă nu doar diferențe economice, ci și influența factorilor specifici fiecărei țări, precum activitatea companiilor multinaționale sau migrația forței de muncă.
Transformarea structurii economice europene
Un alt aspect relevant pentru înțelegerea economiei europene este transformarea structurii sale. În 2025, sectorul serviciilor a generat 73,5% din valoarea adăugată brută la nivelul UE, o creștere semnificativă față de cei 69,5% din anul 2000. În același interval, ponderea industriei a scăzut de la 22,4% la 19,2%. Sectorul construcțiilor a reprezentat 5,5%, iar agricultura, silvicultura și pescuitul au contribuit cu 1,8%.
Această tendință de dominare a serviciilor este mai accentuată în țări precum Luxemburg (89,9% din valoarea adăugată) și Malta (88,5%). Pe de altă parte, industria rămâne un pilon important în țări precum Irlanda, unde reprezintă 36,9% din valoarea adăugată, Cehia (25,6%) și Slovenia (25%).
Primele date pentru începutul anului 2026 indică o ușoară încetinire a ritmului de creștere. PIB-ul UE a înregistrat o scădere de 0,1% în primul trimestru al anului, comparativ cu ultimul trimestru al anului precedent. Cu toate acestea, față de aceeași perioadă a anului trecut, economia europeană a înregistrat o creștere de 0,7%.
Produsul intern brut, în valoare de 18,8 trilioane de euro pentru 2025, măsoară producția economică la prețuri curente și nu trebuie confundat cu creșterea economică reală, venitul populației sau puterea de cumpărare, indicatori pe care Eurostat îi publică separat.
Sursa: Economistul.ro
